România, pe ultimul loc în UE la alocările bugetare pentru cercetare și dezvoltare în 2021
Autor: Elena Didila | Publicat pe: 03 aug 2022, 14:44
WhatsApp
Fotografie de la Lukas/ Pexels
Alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în Uniunea Europeană s-au situat la 244 de euro pe persoană în 2021, în creştere cu 33% comparativ cu 2011, însă România este pe ultimul loc în rândul statelor membre cu doar 19 euro pe persoană, un plus de 8,5% comparativ cu 17,5 euro pe persoană în anul 2011, arată datele publicate, miercuri, de Eurostat.

Cele mai mari alocări bugetare pentru cercetare-dezvoltare au fost înregistrate în Luxemburg (689 de euro pe persoană), Danemarca (530 de euro pe persoană) şi Germania (471 de euro pe persoană).

La polul opus, cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare-dezvoltare sunt în România (19 euro pe persoană), Bulgaria (24 de euro pe persoană), Letonia (45 de euro pe persoană) şi Ungaria (60 de euro pe persoană), potrivit Agerpres.

În ultimul deceniu, cele mai mari creşteri procentuale în alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare au fost înregistrate în Letonia (cu un salt de 212%, de la 14 euro pe persoană în 2011, până la 45 de euro pe persoană în 2021), Grecia (cu un avans de 161%, de la 58 până la 152 de euro pe persoană) şi Ungaria (creştere de 101%, de la 30 până la 60 de euro pe persoană). În contrast, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare au scăzut în Spania, cu 2%, de la 155 de euro pe persoană în 2011, până la 152 de euro pe persoană în 2021.

Potrivit Eurostat, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în Uniunea Europeană s-au situat la 109,2 miliarde euro, echivalentul a 0,8% din PIB, în creştere cu 6% comparativ cu situaţia din 2020 (102,7 miliarde euro) şi cu 35% mai mult decât în 2011 (81,1 miliarde euro). În cazul României, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare au crescut cu aproximativ 3,4%, de la 352,82 milioane euro în 2011, până la 364,07 milioane de euro în 2021.

Ca procent din PIB, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în UE au crescut uşor în ultimul deceniu, de la 0,72% din PIB în 2011, până la 0,75% din PIB în 2021. La acest capitol, trei state membre au înregistrat creşteri semnificative, respectiv Grecia (0,57 puncte procentuale), Germania (0,22 puncte procentuale) şi Luxemburg (0,13 puncte procentuale).

România, Finlanda și Irlanda cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare



În schimb, în 14 state membre UE, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare ca procent din PIB au scăzut în deceniul 2011-2021, cele mai importante scăderi fiind înregistrate în Irlanda (minus 0,23 puncte procentuale), Finlanda (minus 0,17 puncte procentuale) şi România (minus 0,12 punct procentuale, de la 0,27% din PIB în 2011 până la 0,15% din PIB în 2021).

G Ad:

Citește și: 

Cum luptăm cu analfabetismul funcțional și abandonul școlar? Soluțiile din noua lege a educației preuniversitare. Sancțiuni pentru profesorii care își abuzează emoțional elevii

Ne-am obișnuit cu rezultatele slabe la testele PISA, ba chiar și cu procentul în creștere al analfabeților funcțional. 42% dintre elevii din România nu pot interpreta o informație și nu pot avea propriile idei, conform ultimului studiu național de literație, (realizat de BRIO). Și nu ne mai șochează rata abandonului școlar care a tot crescut. Peste 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani nu terminaseră mai mult de 8 clase, arată datele Eurostat pentru anul 2021.

Concret, noua lege a învățământului preuniversitar prevede printre altele un Plan Strategic Integrat de Reducere a Abandonului Școlar, reevaluat  în etape, din 5 în 5 ani. Începând cu anul școlar 2022-2023, anual, direcțiile județene de învățământ preuniversitar vor  publica situația privind abandonul școlar de la nivel județean, pentru fiecare unitate de învățământ preuniversitar. Pentru că fiecare elev trebuie să aibă șanse egale la educație. Ministrul Sorin Cîmpeanu preciza că în cadrul programului România Educată, sunt prevăzuți 543 de milioane de euro pentru finanţarea a minimum 2.500 de şcoli care sunt cele mai vulnerabile din perspectiva abandonului şcolar, care presupun granturi de până la 200.000 de euro într-o şcoală, ceea ce poate înseamna o finanţare de circa 2000 de euro per elev.

De asemenea, nivelul de alfabetizare funcțională a beneficiarilor primari ai educației va fi evaluat periodic prin teste online, corespunzător fiecărui nivel și fiecărei clase.  Se înființează Programul național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor. Se va urmări dobândirea a trei seturi principale de competențe: a) realizarea de conexiuni logice, extragerea ideilor principale și exprimarea unui punct de vedere (citirea și înțelegerea unui text scris), b) capacitatea de a transpune informația abstractă în activitățile cotidiene (alfabetizarea matematică), c) capacitatea de înțelege fenomenele din natură și de a lua decizii bazate pe date factuale... Citește mai departe AICI.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DefenseRomania.ro
DefenseRomania.ro
Spectacola.ro
Spectacola.ro
Astrosens.ro
Astrosens.ro