Data publicării:

România, mișcare cu sume COLOSALE. Borza, tranșant: Care a fost rațiunea?

Autor: DCNews Team | Categorie: Economie
WhatsApp

Într-un interviu la Borza Analytica de la DC News, Remus Borza, deputat independent, a vorbit, printre alte subiecte importante, despre legea salarizării unitare.

Alegeri prezidentiale 2024

"Aveam nevoie de o lege care să niveleze unele inegalități sociale perpetuate în ultimii ani. La muncă egală, pe același post, cu aceeași pregătire, cu aceeași vechime, evident că trebuie să te aștepți la un nivel egal de salarizare. Este un principiu care a fost statuat prin legea salarizării unitare. Această lege a venit și a ierarhizat funcțiile - începând de la cele de demnitate publică, de conducere și de execuție. Este un principiu: conducătorul unității trebuie să aibă un salariu mai mare decât un subordonat. Erau foarte multe situații în care un director dintr-un minister, chiar și un șef de serviciu avea un salariu de două-trei ori mai mare decât ministrul. Era normal?", a zis Remus Borza.

Principii care țin de moralitate și de o anumită politică socială

"Legea salarizării a venit cu niște principii care să înlăture aceste disparități și inechități salariale. Ține și de moralitate și de o anumită politică socială. Un comisar șef de Poliție din cadrul MAI avea un salariu de 6.300 lei. Un colonel de armată avea 3.100 lei. Era normal? Colonelul din armată este ofițer de carieră. Are în spate 20 de ani de exerciții prin noroi, pe ger sau arșiță, cu arma la picior în poligoane sau teatre de operațiuni din afara granițelor țării, riscându-și viața zi, de zi, în condiții vitrege. Comisarul șef de Poliție, de cele mai multe ori, luat de pe stadă, din civilie și făcut ofițer, are muncă de birou și nici așa nu se spetește. Sunt peste 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut nesoluționate. Marea supărare este că legea salarizării unitare le-a luat sporul de pijama. Pe noua lege sporurile nu pot să depășească 30% din salariul de bază. În sectorul bugetar, în primul rând, trebuie să vorbim de eficiența muncii. Statul este un prost angajator. Plătește mult și cere puțin", a mai zis deputatul independent.

Nu există un raport între venitul salarial și productivitatea muncii

Remus Borza a făcut referire și la sumele colosale care ajung în cheltuielile de personal și de asistență socială.

"PSD, în ultimii ani doi ani, doar a dat. Vorbim de peste 10 miliarde de euro în plus la cheltuieli de personal și asistență socială. 57 miliarde de lei în 2016, 69 miliarde de lei în 2017, 81 miliarde de lei în 2018 pentru cheltuieli de personal în sectorul bugetar. 81 miliarde de lei în 2016, 91 miliarde lei în 2017, 98 miliarde în 2018 pe asistență socială. Cumulat, cele două mari capitole de cheltuieli, înseamnă 179 miliarde de lei anul acesta. Vorbim de aproape două treimi - cheltuieli de personal și asistență socială - alocate din cele 287 miliarde de lei venituri estimate pentru a fi încasate de bugetul statului.

[citeste si]

Nimeni nu a urmărit un raport între venitul salarial și productivitatea muncii. În România, productivitatea muncii este în jur de 15.000 de euro/salariat față de o medie de 50.000 de euro/salariat în UE. În 2004, Adrian Năstase a lăsat un număr de 800.000 de bugetari pentru ca în 2008 numărul lor să depășească un 1.300.000. În 2007-2008, salariile în sectorul public au crescut cu 136%. Care era rațiunea să dublăm salariile și să creștem numărul de bugetari cu 70% în condițiile în care în perioada 2004-2008, populația României nu a crescut, ci din contră, s-a redus cu peste trei milioane de locuitori ca urmare a migrării? Istoria se repetă. Salariile în sectorul public, în ultimii ani, au crescut cu peste 60%", a precizat Remus Borza la DC News.

Iată răspunsul:

Youtube video image

VEZI AICI INTERVIUL INTEGRAL

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel