Bogdan Chirieac: Creşterea prețurilor la energie, în România, este mai ridicată decât în alte ţări europene?

Petrișor Peiu: Da, este pe locul 3 în UE, ca dinamică, procentaj de creştere a preţurilor la energie electrică, gaze naturale şi lemne.

Bogdan Chirieac: Cum se explică? Totuşi, mai producem energie în ţara asta şi o produce statul.

Petrișor Peiu: Explicaţia este următoarea... De foarte mulţi ani, noi neglijăm punerea în funcţiune a unor capacităţi noi. Iernut - de trei ani de zile nu s-a mişcat o cărămidă pe un şantier unde 90% şi ceva este gata. Adică asta este clar o chestie de proastă administrare. Nu mai e nici conjunctura de piaţă, nici Putin, nici nimic. Trei ani să nu fii în stare să termini un şantier care este gata în proporţie de 90%... După care vorbim de situaţia cu hidrocentralele oprite prin decizii judecătoreşti. Tot 90% construite. Iar, mi-e greu să comentez, dar toată lumea zice că nu putem să comentăm deciziile justiţiei.

Interviul integral, în materialul video de mai jos:

Legătura dintre justiție și infrastructura României

Justiția din România a avut un rol nebănuit când vine vorba de infrastructura țării noastre, a mai spus Petrișor Peiu la DC News.

"Avem foarte multe decizii administrative proaste, iar unele decizii judecătorești ne pun cu spatele la zid. Inclusiv unele care au întârziat mari lucrări de infrastructură pe motive care par puerile, dar iată că s-a întâmplat. România pierde foarte mulți bani. Ca să facem un calcul foarte simplu, cele două hidrocentrale de pe Jiu, cu o capacitate instalată de 250 MW.. gândiți-vă la prețul de 1.000 lei MWh. Sunt 250.000 de lei care se pierd în fiecare oră.

Eu nu știu dacă cineva a făcut acest calcul, dar Hidroelectrica pierde, iar Hidroelectrica este deținută 80% de statul român. La Iernut vorbim de o capacitate instalată de 330 MW, acolo sunt pierderi de 330.000 lei pe oră”, a transmis Petrișor Peiu la DC News.

"Iernutul nu trebuia să fie mai mare, să fie cât centrala OMV de la Ploiești care este tot pe gaz și care cred că are 600 MW?”, a întrebat analistul politic Bogdan Chirieac.

"Din păcate, aici ajungem la o altă mare deficiență a economiei românești, pierderea capacității inginerești. Nu mai există firme românești care își propun să abordeze proiecte de mare amploare”, a răspuns Peiu.

"Păi fiindcă le-a desființat statul: ba DNA, ba Guvernul”, a replicat Chirieac.

Cum a fost gestionată situația acum 50 de ani

„Cel mai mare constructor de hidrocentrale era Hidrocosntrucția S.A. Compania este în insolvență. Să vă zic o chestiune, în anii 1970, regimul de atunci din România a făcut 40 de CET-uri cu turbine de la IMGB și cu cazane de la Vulcan – un proiect cam standard. S-au uitat ce populație are orașul Pitești: 150.000 locuitori. Au pus o turbină de atât și un cazan de atât. Cât are Ploiești? 300.000 – punem dublu. Și au făcut aceste CET-uri care funcționează și în ziua de azi, făcute în anii ’70.

Vorbim de hidrocentrale mari: prima a fost la Bicaz, apoi la Vidraru și s-a ajuns la Porțile de Fier. La Porțile de Fier a fost zero componentă inginerească străină. Totul a fost făcut în România, tot ce înseamnă tehnologie.

Mai poate astăzi cineva să găsească un colectiv de proiectanți, de ingineri, de arhitecți care să facă astfel de lucrări. Uitați podul de la Fetești, făcut în 1987. Atunci s-a făcut mare tam-tam și nu puteai să ocolești telejurnalele. Cine mai poate să facă astăzi în România? La Brăila a fost nevoie să apelăm la japonezi. Mai vorbim de tunelul de pe Autostrada Sibiu-Pitești, de la Tigveni. Contractul a fost câștigat de o firmă turcească. Când în anii 1990, firmele de tunele românești aveau lucrări în Turcia”, a conchis Petrișor Peiu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News