Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
România, la un an de la aderarea în Spațiul Schengen aerian și maritim: Perspective și bilanț
Foto cu rol ilustrativ: Inquam Photos / Octav Ganea
România a aderat la Spațiul Schengen pentru traficul aerian și maritim la 31 martie 2024.
La un an de la aderarea României la Spațiul Schengen, secretarul de stat Bogdan Despescu a subliniat importanța acestui moment istoric și responsabilitățile asumate de structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Evenimentul a marcat o reflecție asupra progreselor realizate și a provocărilor viitoare.
Un an de liberă circulație și securitate sporită
România a devenit parte a Spațiului Schengen pe 31 martie 2024 pentru traficul aerian și maritim, iar la 31 decembrie 2024, au fost eliminate controalele rutiere la punctele de frontieră terestre. Această etapă a adus cetățenilor români beneficii semnificative, facilitând libera circulație și reducând timpul de călătorie.
„Nu a fost un drum ușor. Pentru fiecare etapă structurile Ministerul Afacerilor Interne și-au arătat profesionalismul, am arătat că îndeplinim condițiile regulamentului Schengen, am arătat că lucrăm la fel ca și structurile din spațiul Schengen. Știm să lucram în echipă, știm să accelerăm acolo unde este nevoie să accelerăm, știm să protejăm cetățenii și, în același timp, să protejăm granițele Uniunii Europene”, a declarat Bogdan Despescu.
„Ce a însemnat un an de Schengen pentru România? În primul rand, o liberă circulație pentru cetățenii noștri, s-au putut deplasa mult mai repede, atât în afara țării, dar și la revenirea la familii, la cei dragi.
Însă, în același timp, Schengen pentru noi, pentru structurile MAI, a însemnat responsabilitate într-un context internațional diferit, provocările fiind multiple. Structurile MAI și-au adaptat mecanismele de lucru, așa cum v-am precizat, la ceea ce înseamnă modalitatea de lucru fară controale sistematice și am venit cu mai multe activități compensatorii, toate acestea având drept scop creșterea siguranței în spațiul național”, se mai arată în comunicat.
Eforturi în combaterea criminalității
MAI a intensificat activitățile de prevenire și combatere a migrației ilegale, traficului de droguri și crimei organizate. Potrivit oficialului, procentul migrației ilegale a fost redus cu aproximativ 80%, datorită patrulelor comune cu Bulgaria și Ungaria și acțiunilor operative internaționale.
De la 1 ianuarie 2025, 40 de polițiști români cooperează cu omologii lor din Bulgaria, Ungaria și Austria la frontiera externă a UE, inclusiv la granița cu Turcia.
Investiții în tehnologie pentru securitate
Un aspect esențial al acestui an a fost modernizarea echipamentelor utilizate de forțele de ordine. Printre noile tehnologii implementate se numără sisteme moderne de detecție a drogurilor, scanere performante, tehnologii de supraveghere a frontierei și aplicații IT avansate, precum EDAC.
„Aplicația EDAC are un an de activitate. Vă pot confirma că am depășit 12 milioane de accesări, iar până în prezent avem peste 13.500 de alerte, peste 600 de persoane urmărite depistate de către structurile MAI, peste 1200 de persoane dispărute și aproape 500 de autovehicule urmărite depistate, atât la punctele de frontieră, în zona de frontieră, dar și în interiorul țării”, a precizat Despescu.
Perspective pentru viitor
Despescu a mai subliniat faptul că România continuă să investească în securitate, logistică și pregătirea personalului.
„(...) Putem concluziona încă o dată că structurile MAI și-au îndeplinit obiectivele. Asta nu înseamnă că ne vom opri aici, dimpotrivă provocările vor fi mult mai mari și, în același timp, așa cum s-a precizat, vom prezenta toate modalitățile de lucru, capabilitățile pe care le folosim pentru că vom fi supuși în continuare unor evaluări. Și, de aceea, vă confirm încă o dată că nu ne vom opri aici”, a concluzionat secretarul de stat.
Citește și: Asociațiile europene critică măsurile de reglementare a prețurilor din România
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
