"Ce s-a ales de “grânarul” Europei? Importăm și produse de o calitate inferioară celor de la noi! Am adresat o interpelare pe acest subiect grav ministrului Agriculturii. Acest guvern nu dă semne să aibă o strategie pentru susținerea agricultorilor și fermierilor români", a scris Gabriela Firea pe Facebook.

"Masa românilor este în proporţie covârşitoare formată din produse din export. Cifrele oferite de către secretarul de stat din Ministerul Agriculturii sunt şocante. Importăm 70% dintre produsele alimentare. Cumpărăm produse de patiserie de 13 ori mai scumpe pe tonă decât grâul pe care îl exportăm. Cumpărăm inclusiv pâine congelată, deşi, cândva, România era numită grânarul Europei.

Importăm carne de porc de aproape 600 de milioane de euro, dar şi brânzeturi. Suntem dependenţi de importurile de alimente iar acest lucru îi afectează pe toţi românii pentru că ajung să plătească mai mult pentru produse care, de cele mai multe ori, sunt inferioare celor care ar putea fi obţinute în ţara noastră. De aceea, vă solicit să ne informaţi care sunt direcţiile de acţiune ale Guvernului şi ale Ministerului Agriculturii avute în vedere pentru a asigura creşterea ponderii produselor locale în consum şi reducerea importului de alimente', a spus Gabriela Firea în interpelarea adresată ministrului Agriculturii.

Prețurile la alimente, în creștere. Probleme pentru România

Preţurile la produsele alimentare sunt în creştere, pentru a 12-a lună consecutivă, şi au atins cel mai ridicat nivel din septembrie 2011 încoace, conform ONU, departamentul pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).  În luna mai 2021, acest indice a crescut până la 127,1 puncte, de la o valoare de 121,3 puncte în luna aprilie (o cifră revizuită uşor în sus faţă de valoarea iniţială de 120,9 puncte).

"Pentru România, problema este de două ori mai complicată. Noi trăim din importuri, din produse agro-alimentare, între 68-70 la sută. Costul de import va creşte, deci va creşte şi costul la raft şi vor fi implicaţii asupra deteriorării deficitului balanţei comerciale şi s-ar putea ca leul să scadă faţă de euro. A doua problemă a României este că nu avem o politică agrară. Asta nu înseamnă să semeni, să treieri, ci o viziune asupra capacităţii de utilizare a resurselor proprii prin adăugare de valoare adăugată. Adică procesarea producţiei agricole. Noi vindem produsul agricol în stare de materie primă şi importăm prelucrat. Pierdem valoare adăugată şi nu câştigăm calitate. 

(...) Şi mai apare o problemă, aceea că România, faţă de toate ţările ex-comuniste, are o politică de vânzare a pământului foarte liberă. Noi vindem foarte uşor străinilor. Teoria naţională spune că nu e nimic dacă vindem, că pământul rămâne în ţară. Problema este că proprietarul pământului dictează preţul", a explicat profesorul Mircea Coșea pentru DCNews.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News