Germania și-a prezentat, la București, susținerea pentru intrarea completă a României în Schengen. 

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, luni, la Palatul Cotroceni, pe prim-ministrul landului Baden-Wurttemberg, Winfried Kretschmann, context în care cel din urmă şi-a exprimat susţinerea fermă pentru aderarea cât mai rapidă a României la spaţiul Schengen pe cale terestră, "care va contribui la asigurarea creşterii schimburilor economice", transmite Administraţia Prezidenţială.

Cei doi înalţi oficiali au exprimat sprijinul pentru dezvoltarea cooperării în domeniile politic, economic, cultural, social şi educaţional, inclusiv pentru extinderea proiectelor de succes privind educaţia profesională duală. Accentul a fost pus şi pe oportunităţile de dezvoltare a investiţiilor din Baden-Wurttemberg în economia românească şi pe continuarea cooperării în cadrul oferit de Strategia UE pentru regiunea Dunării.

A fost, de asemenea, subliniat "rolul esenţial" jucat de minoritatea germană din România şi de românii care s-au stabilit în Germania pentru consolidarea relaţiilor şi a cooperării, inclusiv la nivel social şi economic.

Klaus Iohannis a apreciat semnarea "Declaraţiei comune de intenţie privind cooperarea dintre România şi Landul Baden-Wurttemberg" de către prim-ministrul României şi cel al landului Baden-Wurttemberg, declaraţie care contribuie la întărirea relaţiilor sectoriale şi facilitează extinderea cooperării bilaterale în diverse domenii, inclusiv către identificarea de proiecte comune în sprijinul Republicii Moldova, în marja activităţilor Comisiei Mixte Guvernamentale România-Baden-Wurttemberg.

Președintele a evidenţiat, totodată, importanţa continuării susţinerii economice şi a parcursului european al Republicii Moldova, care este una dintre ţările foarte afectate de urmările războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

El şi prim-ministrul Winfried Kretschmann au abordat şi situaţia de securitate, subliniind hotărârea României şi a Germaniei să continue sprijinul pentru apărarea Ucrainei, precum şi pentru perspectiva sa europeană.

De asemenea, au fost discutate evoluţiile europene, din perspectiva rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European şi a formării noii Comisii Europene. A fost accentuată dorinţa ca, prin cooperarea mai strânsă a statelor membre şi eficientizarea procedurilor, Uniunea Europeană să răspundă mai bine atât necesităţii de a asigura competitivitatea europeană la scară globală, cât şi nevoilor şi temerilor actuale ale cetăţenilor, pentru a apăra astfel democraţia şi proiectul european în faţa creşterii influenţei forţelor populist-extremiste.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News