Politica de coeziune poate reduce din decalajele dintre România și alte state din Uniunea Europeană. Europarlamentarul Corina Crețu este îngrijorată de faptul că țara noastră.

Într-o postare pe Facebook, europarlamentarul Corina Crețu a atras atenția asupra faptului că România ar putea pierde startul în atragerea a aproximativ 30 de miliarde de euro:

„A început numărătoarea inversă! Doar două zile ne mai despart de momentul în care, în mod oficial, România are cale liberă să acceseze banii europeni disponibili prin Politica de Coeziune.

La data de 1 iulie va intra în vigoare ”pachetul de coeziune” pe care l-am votat în Parlamentul European și care cuprinde prevederi legate de Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune și Fondurile de cooperare transfrontalieră Interreg pentru perioada 2021-2027.

România are la dispoziție aproape 30 de miliarde EUR fonduri de coeziune (o sumă aproape egală cu cea alocată prin Mecanismul de Redresare și Reziliență). Cu toate acestea, Guvernul României este încă în faza de negociere a Acordului de Parteneriat 2021-2027 și a Programelor Operaționale, proces care n-a mai evoluat de câteva luni. Lentoarea administrativă și lipsa voinței politice - pe care le-am criticat atât eu cât și foarte mulți alți români - rămân neclintite și în acest domeniu“, precizează europarlamentarul.

Politica de coeziune reduce decalajele dintre România și alte state ue

„Prin politica de coeziune putem realmente să recuperăm din decalajele istorice care se mențin între România și alte state europene. Obiectivul-cheie al politicii de coeziune a fost întotdeauna acela de a sprijini dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană. Având în vedere că Moldova este una dintre cele mai sărace regiuni ale UE, dar și faptul că peste tot în România există pungi de sărăcie, politica de coeziune ar fi o șansă în plus pentru toți românii: atât pentru cei care trăiesc de pe o zi pe alta, cât și pentru cei care își doresc o infrastructură mai bună, educație și sănătate mai performante, un loc de muncă mai sigur, un viitor mai bun pentru copiii lor.

Cu toată sinceritatea, pentru mine e de neînțeles tăcerea care s-a așternut în țară asupra acestui subiect. Având în vedere șansele extraordinare pe care le presupune politica de coeziune, m-am luptat în calitate de Comisar European pentru Politică Regională să existe o alocare cât mai generoasă pentru România. La 2 mai 2018 am depus, în Parlamentul European, Bugetul UE pe termen lung cu propunerile de alocări pentru fiecare țară. M-am luptat pentru un mod de calcul care să avantajeze țările mai puțin dezvoltate, iar fondurile europene să fie alocate potrivit unei formule de calcul care are la bază Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Astfel, România (alături de Bulgaria, Grecia, Spania și Italia) aveau asigurate mai multe fonduri europene pentru exercițiul financiar 2021-2027. Totodată, am propus nu mai puțin de 80 de măsuri de simplificare pentru accesarea acestor fonduri. A fost un efort considerabil, al meu și al altor sute de specialiști. Dar dincolo de numele meu sau al celorlalte persoane implicate, acest proces este, în definitiv, înspre binele întregii Românii. Așadar, de ce nu se pregătește cum se cuvine această oportunitate?

PNRR e foarte important, dar nu cred că ne permitem, ca țară, să uităm că mai avem la dispoziție aceste aproape 30 de miliarde EUR prin Politica de Coeziune. Îmi pare rău, dar mi-e teamă că ratăm startul... din nou.

Prin votul favorabil acordat de Parlamentul European Pachetului legislativ privind Politica de Coeziune s-a încheiat o etapă importantă. Acum e rândul Statelor Membre să depună proiecte mature și să folosească acești bani în beneficiul cetățenilor. Guvernul României se află în fața unui nou test, cel puțin la fel de dificil precum cel privind PNRR“, a concluzionat Corina Crețu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News