Acesta a oferit un plan pentru îmbunătățirea calității terenurilor necultivabile.

„Bucureștiul are mari probleme cu poluarea, domnul ministru știe și îi mulțumesc încă o dată pentru că s-a implicat mult în a debloca o problemă a Bucureștiului, pe zona de comunicare, între PMB și primăriile de sector. Aș vrea să spun cum s-ar putea implica administrația publică locală, dar hai să vorbim doar despre București. Bucureștiul poate genera peste 500 de tone de compost în fiecare zi, lucru care nu se întâmplă. Sectorul 3 a făcut, într-adevăr, niște pași, de exemplu anul trecut noi am deviat de la groapă 60%. Cu sincopele aferente, fiind pionieri pe zona asta, într-un sistem unde mai avem mult de lucru până să ajungem să gestionăm chestiunea asta corect.”, a relatat Robert Negoiță.

„Cu acest compost am putea îmbunătăți calitatea terenurilor necultivabile. Zeci de hectare ar putea fi îmbunătățite zilnic doar cu compostul din București, iar pentru asta, domnule ministru (n.r. Chesnoiu), avem nevoie de acele norme ale compostului. Pe de altă parte, domnule ministru Barna, ne-ați ajuta foarte tare dacă de la Agenția Fondului de Mediu s-ar finanța facilități de compostare. În felul acesta imbunătățim terenurile și reducem depozitarea de deșeuri, care este un obiectiv pe care îl avem și trebuie să îl îndeplinim pentru că este necesar”, a spus primarul.

„Pe lângă asta, avem nevoie de păduri, acestea rezolvă o mare parte din problemă, de aceea cred că soluția este să împădurim orașele, iar asta încercăm noi să facem în Sectorul 3. Doar anul trecut am plantat peste 20.000 de copaci în Sectorul 3 și procesul continuă, pentru că nu ne ajută doar din perspectiva dioxidului de carbon, ci și din perspectiva calității aerului.”, a mai spus primarul Sectorului 3.

Context și tematica eveniment „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”

17 IUNIE 2022, de Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării: Deșertificarea și ziua secetei 2022, este tema din acest an a conferinței anuale organizate de Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă

Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială pentru Europa și pentru întreaga lume.

Uniunea Europeană a adoptat o strategie pe termen lung, compusă din Pactul ecologic european și Legea climei. Ultima transpune în lege obiectivul stabilit de prima, astfel încât statele membre să poată deveni neutre din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. În cadrul Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice se urmărește creșterea rezilienței Europei la schimbările climatice. Strategia UE propune o abordare coerentă prin completarea acțiunilor întreprinse de statele membre, susținerea unei mai bune coordonări între acestea prin promovarea schimbului liber de informații și prin asigurarea transpunerii aspectelor legate de adaptarea la modificările climatice în toate politicile UE relevante. Implementarea strategiei de adaptare la schimbările climatice de către România presupune o serie de acțiuni structurate în cadrul a 3 priorități: Prioritatea 1. Promovarea de acțiuni de către statele membre; Prioritatea 2. Proces decizional bazat pe cunoaștere; Prioritatea 3. Sectoare cheie vulnerabile.

Alături de acestea, se află și o serie de alte reglementări în diferite politici comune. Planul Comisiei Europene include o serie de inițiative legislative și non-legislative care vizează domeniile mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transporturi, agricultură, digitalizare și sectorul financiar.

În România, 84 % dintre cetățeni cred că schimbările climatice și consecințele acestora sunt cele mai mari provocări pentru umanitate în secolul XXI, potrivit Sondajului BEI cu privire la climă din 2021-2022.

Într-un raport publicat de Indicele Performanței Climei pe 2021, România se afla pe locul 30, coborând cu 6 poziții față de anul precedent. Raportul, care are 4 indici principali, plasează România pe locul 17 la nivel global în privința emisiilor de gaze cu efect de seră și folosirea eficientă a energiei. În schimb, România înregistrează scoruri slabe la capitolele energie regenerabilă și a politicilor împotriva schimbărilor climatice – locul 35, respectiv 48.

Schimbările climatice au un impact considerabil asupra ecosistemelor, economiei și sănătății oamenilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News