În 2009, Venezuela a decis să nu mai respecte înțelegerea cu compania minieră din Canada, demersul făcând parte din strategia de sporire a controlului statului asupra economiei. Respectivul caz ne poate duce cu gândul la situația în care se află în prezent statul român și compania canadiană Roșia Montană Gold Corporation. În eventualitatea în care speța România - RMGC va fi judecată la ICSID asemenea precedentului Venezuela - Gold Reserve, statul român ar putea fi obligat să plătească despăgubiri cuprinse între 3 și 5 miliarde de dolari companiei canadiene.

 

 

 

- Decizia ICSID reprezintă un precedent în instanțele internaționale: o companie minieră canadiană câștigă procesul cu statul Venezuela. Dacă se păstrează proporțiile, în cazul unui proces internațional cu investitorul canadian, România ar putea să plătească pentru nerealizarea proiectului Roșia Montană între 3 și 5 miliarde de dolari.

 

- Compania canadiană Gold Reserve primește despăgubiri din partea statului Venezuela pentru proiectul minier Brisas, care nu s-a finalizat din vina autorităților. Gold Reserve primește despăgubiri reprezentând întregului profit pe care l-ar fi câștigat investitorul dacă ar fi desfășurat exploatarea minieră de aur și cupru. La suma profitului estimat și nerealizat s-au adăugat dobânzi, de la momentul opririi proiectului (2008) până la soluționarea litigiului (o perioadă de șase ani).

 

- În cazul proiectului minier Roșia Montană, profitul brut total este estimat la aproximativ 3 miliarde de dolari, din care profitul potențial al investitorului este estimat la 1,5 miliarde de dolari. Tribunalul  internațional s-a raportat la planul de afaceri al companiei Gold Reserve și la prețul de referință al aurului utilizat în acel business plan la momentul declanșării acțiunii în instanță (600 USD/uncie). Planul actual de afaceri al proiectului de la Roșia Montană prevede un preț de referință al aurului de 1.200 USD/uncie.

 

 

- Despăgubirile în cazul Brisas sunt plătibile imediat. Procesul a durat cinci ani, iar instanța este ICSID, de pe lângă Banca Mondială, aceeași autoritate care ar putea reglementa un eventual litigiu între statul român și investitorul de la Roșia Montană. Procesul a fost intentat în baza Tratatului Bilateral privind Investițiile, încheiat între Canada și Venezuela. România este, la rândul ei, semnatară a unui tratat bilateral cu Canada.

 

- Deși în 2007 compania canadiană Gold Reserve a obținut acordul de mediu, după doi ani de evaluare, iar apoi autorizația de construcție, un an mai târziu, autoritățile din Venezuela au încercat să naționalizeze proiectul, pentru a colabora cu o companie din Rusia. Ca urmare, în octombrie 2009, compania Gold Reserve a înaintat cererea de arbitraj către ICSID. La 22 septembrie 2014, ICSID a dat câștig de cauză companiei Gold Reserve și a obligat Venezuela la plata a 740,3 milioane de dolari către compania minieră. Acestă sumă înseamnă aproape dublul investiției pentru dezvoltarea proiectului (330 de milioane de dolari). Prin comparație, la Roșia Montană cifra totală a investiției pentru realizarea proiectului minier aurifer este de peste 2,5 miliarde de dolari.

 

- Recent, România a pierdut la ICSID procesul cu firma European Drinks, deținută de frații Micula. În decembrie 2013, aceștia au obținut câștig de cauză și despăgubiri în valoare de 250 de milioane de euro. Procesul a fost deschis în anul 2005 la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiții de pe lângă Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice, şi viza decizia autorităților române privind eliminarea unor facilităţi fiscale acordate grupului European Drinks pentru investiţiile în zonele defavorizate.