În cazul unui cutremur major, blocurile cu spații comerciale amplasate la parter sunt mult mai vulnerabile decât construcțiile obișnuite din Capitală.

Cele mai nesigure structuri sunt reprezentate de cele aproape 1.000 de blocuri ridicate între 1930 şi 1977, care au la parter magazine. Statisticile arată că la cutremurul din 1977, marea majoritate a imobilelor prăbuşite avea spaţii comerciale la parter.

"Introducem cutremurul de suprafaţă şi vedem că această clădire, care era rigidă până acum, capătă deplasări care pot duce şi la ciocnirea de clădirea din apropiere", explică Emil Sever Georgescu, director științific în cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, citat de digi24.ro.

Vezi și: Cutremur. Un proiect de lege poate închide Centrul Istoric

În Bucureşti, 2.000 dintre cele 11.000 de blocuri au spații largi amplasate la parter. Acest tip de imobil este mai nesigur în cazul unui seism cu magnitudinea de peste șapte grade pe scara Richter, în comparaţie cu blocurile care au apartamente la nivelul inferior.

Normele de siguranţă impuse după cutremurul din 1977 prevăd folosirea unor stâlpi de susţinere de două ori mai groşi, pentru a conferi mai multă siguranţă. Şi o casă care a rămas fără anumiţi pereţi, după reamenajare, este mai puţin sigură.

Citește și: Premieră: Ordonanță de Urgență inițiată de Opoziție. Legea anti-cutremur, pe masa lui Ponta

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News