Arheologii Muzeului Județean Buzău au scos la lumină vestigii impresionante pe o suprafață de aproximativ 3.000 de hectare, acolo unde se ridică un parc de eoliene. 

Pe acest teren, cercetătorii au identificat 31 de așezări umane, formate din foste locuințe construite în sistem paiantă, cu structură de lemn și învelite cu lut. Descoperirile acoperă o perioadă extinsă, din preistorie până în mileniul I după Hristos, și includ sute de artefacte valoroase, conform Agerpres.

Un proiect energetic de amploare cu impact asupra patrimoniului istoric

Parcul eolian Vifor, dezvoltat pentru a furniza 450 MW de energie regenerabilă, include 72 de turbine eoliene, dintre care 20 sunt amplasate pe raza comunei Smeeni. Proiectul se extinde și în alte localități din județ, printre care Costești, Gherăseni, Luciu și Ținești.

Potrivit autorităților locale, investiția aduce beneficii considerabile comunității, inclusiv furnizarea gratuită a energiei electrice pentru iluminatul public, spitale și instituții publice, precum și crearea de locuri de muncă. Viceprimarul comunei Smeeni, Răzvan Nicula, a explicat pentru Agerpres că proiectul aduce inclusiv o redevență anuală pentru fiecare turbină instalată, bani care vor fi reinvestiți în dezvoltarea infrastructurii locale:

„Obiectivul principal este construirea unui parc eolian cu o capacitate totală de 460,8 MW. Parcul eolian Vifor va include un total de 72 de turbine eoliene, dintre care 20 vor fi amplasate pe raza comunei Smeeni. Acestea vor fi instalate pe terenuri de pășune, prin acorduri voluntare cu administrația locală. Pe lângă Smeeni, proiectul se extinde și în comunele Costești, Gherăseni, Luciu și Țintești. Turbinele utilizate au o capacitate nominală de 6,4 MW. În total, Parcul Eolian Vifor va furniza 450 MW de energie regenerabilă. Comunitatea din Smeeni va beneficia de această investiție prin furnizarea gratuită de energie electrică pentru iluminatul stradal, alimentarea instituțiilor publice, a spitalului din Smeeni, a stațiilor de epurare, a centralelor termice destinate școlilor și primăriei. Lucrările au demarat în 2024, proiectul se află într-o etapă avansată. Pentru locuitorii comunei, beneficiile directe includ crearea de locuri de muncă pe perioada construcției și a exploatării parcului eolian, precum și reducerea costurilor la energie pentru instituțiile publice amintite mai sus. În plus, proiectul aduce și beneficii financiare pentru Consiliul Local Smeeni, printr-o redevență anuală pentru fiecare picior de turbină eoliană instalat. Banii din redevența anuală vor ajunge în bugetul local al comunei, fiind reinvestiți în diverse lucrări edilitare”.

Cercetări arheologice complexe și descoperiri inedite

Pentru derularea proiectului, a fost necesară o descărcare de sarcină arheologică, realizată de Muzeul Județean Buzău. Cercetările, începute încă din 2014, au arătat că lunca pârâului Călmățui a fost locuită din cele mai vechi timpuri, datorită resurselor naturale bogate și protecției oferite împotriva atacurilor.

Printre artefactele descoperite se numără fragmente ceramice, resturi osteologice, lipitură arsă, pigment de cărbune, precum și vase de uz casnic, care atestă o locuire îndelungată în această regiune.

„Cercetările au durat două luni în primă fază și au presupus realizarea a peste 180 de sondaje pe toată suprafața. Cred că au fost în jur de 3.000 de hectare, întinse pe 5 localități. Au fost descoperite 31 de puncte cu locuiri din preistorie, până în mileniul I, după Hristos, constând în resturi de așezări, unele foarte mari în zona Smeeni, Caragele, Luciu. Trebuie să ne închipuim lunca Călmățuiului de astăzi ca fiind acum 4 - 5.000 de ani o zonă mlăștinoasă, inundabilă, propice pentru locuit. Pentru că zona reprezenta un spațiu economic, se putea pescui, se putea vâna, oferea protecție în perioadele cu inundații, și era greu accesibilă în situația unor conflicte. Locuirea era concentrată pe acele zone de grind ferite de revărsarea Călmățuiului, locuințele semănau cu cele pe care le cunoaștem de la străbunici, în sistem paiantă, pe structură de lemn și îmboldite cu lut. Acoperișul cu ape era dictat de regimul de precipitații, casele erau îngrămădite, nu erau suprafețe destul de mari, pe 1.000 - 1.500 de metri pătrați. Economia, vorbim de comunități sedentare, se baza pe practicarea creșterii animalelor mici, în neolitic. Acum sunt sate, peisajul este complet modificat ca urmare a lucrărilor de asanare și desecare a întregii zone, se practică agricultura intens, unele zone sunt păstrate ca pășuni. Din tot peisajul acela se ridică 'pădurea de eoliene' '", a declarat Daniel Costache, directorul Muzeului Județean Buzău.

Un peisaj istoric transformat radical

Zona unde au fost descoperite vestigiile a fost modificată semnificativ în anii 1970-1980, când s-au realizat ample lucrări de asanare și desecare pentru extinderea terenurilor agricole.

„Importanța acestor investiții privat, care presupun în primă etapă descărcări de sarcini arheologice și diagnostice de teren, sunt vitale pentru orice muzeu, pentru că îți oferă multe informații științifice și îți îmbogățești patrimoniul cultural al instituției. Astăzi, când vorbim și când se ridică centralele eoliene, Muzeul Județean Buzău are un contract de supraveghere arheologică pe zonele afectate de aceste construcții. Am descoperit recent recipiente ceramice, vase de diferite tipuri care atestă existența unei locuiri îndelungate în acest sector al văii Călmățuiului, sunt fragmente provenite de la strecurători, un tip de recipient clar folosit într-o comunitate statornică. Din aceste cercetări au fost recuperate în medie în jur de 200 de obiecte. De pe oasele de animale poți să îți dai seama despre multe aspecte. Un exemplu, de Paște se taie miei, în mod surprinzător se constată o sacrificare a ovi-caprinelor tinere în special legat de sezonul de primăvară, ca produse secundare ale comunităților din preistorie, este un comportament pe care îl observăm în tot spațiul românesc. Sunt foarte multe studii de traseologie pe diferite eșantioane de oase de animale descoperite la noi în județ care relevă acest aspect", a explicat Daniel Costache.

Astăzi, în locul așezărilor preistorice se ridică un parc eolian, oferind un contrast puternic între trecutul istoric și viitorul energetic al regiunii. Fără această investiție, multe dintre descoperirile arheologice ar fi rămas necunoscute, subliniază specialiștii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News