Andrei Vlășceanu, analist de politică externă, a vorbit, în exclusivitate pentru DC News, despre perspectivele alegerilor prezidențiale din Franța.

Partidul de extremă-dreapta francez condus de Marine Le Pen, Rassemblement National (RN), nu a reuşit duminică să câştige al doilea tur al unui scrutin regional în care era favorit, conform primelor estimări, relatează agenţiile internaţionale de presă.

Candidatul RN, Thierry Mariani, este devansant în regiunea Provence-Alpes-Côte d'Azur (PACA, sud-est) de candidatul dreptei tradiţionale, Renaud Muselier. Mariani, care a ieşit pe primul loc la primul tur, a obţinut acum numai 42% din voturi, în timp ce Muselier a primit peste 57% din sufragii, conform exit-poll-urilor.

Potrivit observatorilor, partidele democratice au făcut un "front republican" comun pentru a împiedica o victorie a reprezentantului RN.

Este singura regiune unde RN era în poziţia de a ieşi pe primul loc, ceea ce ar fi fost o premieră pentru acest partid a cărui şefă a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2017.

Le Pen, care a pierdut alegerile prezidenţiale din 2017 în faţa lui Emmanuel Macron, a recunoscut eşecul partidului. Partidul de guvernământ al preşedintelui Macron, Republique en Marche, care nu exista la momentul ultimului vot regional din 2015, nu a reuşit să-şi asigure nici măcar o singură regiune - un rezultat umilitor pentru liderul ţării.

Andrei Vlășceanu, analiza momentului

Analistul de politică externă Andrei Vlășceanu a vorbit, în exclusivitate pentru DC News, despre perspectivele alegerilor prezidențiale din Franța prin prisma rezultatelor de la alegerile regionale:

„Aceste alegeri pe departamente din Franța sunt un preambul, un antrenament pentru prezidențialele de anul viitor. La ora actuală, Macron este într-o stare politică foarte critică, nu a reușit să facă acele reforme anunțate acum 4 ani, Marine Le Pen, la fel ca tatăl ei, este un candidat etern la președinția Franței, iar partidele de mainstream au avut acele probleme acum patru ani, iar Emmanuel Macron a reușit să candideze și să câștige președinția Franței, el venind dintr-un partid de mainstream. Doar că și-a creat acea platformă En Marche, surpriza momentului, creditată cu multă speranță.

Pe fondul pandemiei, pe fondul crizei economice, dar și pe fondul că statul francez e total nereformat, are o datorie publică uriașă, o bombă care ticăie. Franța și cu Italia sunt bombele care ticăie la nivel macro-econmic și oricând ne putem aștepta la un boom. Dacă un stat fondator, care conduce alături de Germania, pică din punct de vedere economic, automat influența politică e rezumată la zero. Ceea ce vedem noi acum e un antrenament pentru prezidențialele de anul viitor“, e de părere analistul.

Posibili candidați surpriză

„Totuși, ceea ce se șușotește e că vine Michel Barnier, cel care a negociat Brexit-ul, pe o platformă paneuropeană. Acum, domnul Macron are alte idei referitor la cest pro-europenism. De asemenea, ceea ce se mai șușotește și multă lume îl ia ca valid, Pierre de Villiers, fostul șef de Stat Major al Armatei Franceze, pe care Macron l-a destituit din funcție, se dorește a fi un candidat și vine pe acea scrisoare a militarilor în rezervă. A reprezentat un semnal de alarmă foarte serios deoarece Armata Franței e o forță de care trebui ținut cont (citește AICI).

Atâta timp cât tu, autoritate publică, nu-ți mai controlezi o parte din teritoriul național datorită politicilor sociale și culturale pe care le-ai promovat, reprezintă o problemă foarte mare, iar un candidat care să vină din acest establishment politico-militar e o ipoteză de luat în serios. Mai avem un an, e destul timp, dar un astfel de candidat, în funcție de suport, poate ajunge în turul 2“, a conchis analistul Andrei Vlășceanu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News