În ultimii cinci ani, producția internă de țiței a înregistrat un declin constant de 2%, iar previziunile pentru următorii cinci ani sunt de accentuare a declinului, precizează documentul citat. Potrivit acestuia, limitarea declinului la 2% a fost realizată prin investiții importante pentru menținerea unui nivel de producție cât mai ridicat — săpări de sonde noi, lucrări de reparații și repunere în producție, retrageri/adiționări, investiții cu privire la aplicarea unor procese de recuperare secundară etc, potrivit Agerpres.
'În contextul actual al prețului țițeiului și al previziunilor pesimiste privind redresarea sa în următorii ani, este de anticipat un volum redus de investiții și cheltuieli pentru menținerea producției. În aceste condiții, evoluția producției de țiței va fi, probabil, negativă', se mai arată în documentul citat.
În plus, majoritatea zăcămintelor de țiței din România sunt zăcăminte mature, cu un grad mare de depletare, a căror menținere în producție necesită un volum mare de investiții și cheltuieli de operare. Numărul zăcămintelor petroliere apreciate ca fiind ajunse la maturitate sau depletate a înregistrat o evoluție crescătoare. În ultimii cinci ani s-a renunțat la 32 zăcăminte mature de țiței, considerate neeconomic de exploatat. 'Este de așteptat ca în următorii ani, dată fiind evoluția nefavorabilă a prețului, numărul zăcămintelor închise să crească și, în consecință, producția să scadă. De asemenea, interesul investitorilor pentru concesionarea unor perimetre de exploatare țiței este în scădere', arată documentul citat.
[citeste si]
Orizontul de timp al investițiilor în sectorul de explorare și producție este de 20-30 de ani. Pentru ca statul să-și maximizeze câștigul, sistemul legislativ și de reglementare (mai cu seamă cel fiscal) trebuie să fie predictibil și stabil și, totodată, adaptat situației internaționale, pentru menținerea competitivității industriei petroliere naționale.
Pe termen scurt și mediu, rezervele sigure de țiței pot fi majorate prin introducerea de noi tehnologii, care să conducă la creșterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar pe termen mediu și lung, prin dezvoltarea proiectelor de explorare a zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a celor onshore cu geologie complicată și a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă (sub 1.000 m).
Potrivit ANRM, la începutul anului 2015, rezervele dovedite de țiței ale României se situau la 38,678 milioane de tone, cele probabile la 9,237 milioane de tone, iar cele posibile la 10,620 milioane tone.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- De ce militarii și oamenii cu handicap nu au primit „pensia” înainte de Paște 2024. Unde s-a produs confuzia
- Motivul pentru care o tânără a refuzat să mai plătească la casele self-pay din supermarket / video
- Adio, mașini în București? Ce spune Nicușor Dan
- BANCUL ZILEI: Rețeta ciorbei de burtă
- Ieșirea din scenă a lui Klaus Iohannis: pas cu pas, spre scenariul lansat în DCNews în decembrie 2023
- Cum să treci corect pe „sub masă” - Sfântul Epitaf, în Vinerea Mare. Preotul Nicolae Crângașu: Așa se face
- Riscurile la care ne expunem când facem cumpărături de pe Shein și Temu
- Copiii din București merg degeaba în Herăstrău. Nicușor Dan: Când se va rezolva problema cu locurile de joacă
- Lui Mihai Mărgineanu nu i-a venit să creadă ce a văzut în Vama Veche / foto în articol
- Scandal la "spitalul reziștilor", Colțea. Nu au bani de medicamente, dar aduc firme peisagistice. Chirieac: E vorba despre reforma profundă a sistemului de sănătate din România