Noile reguli vor permite statului să nu mai acorde contracte strict pe criteriul preţului cel mai scăzut, ci să ia în considerare şi alţi factori, ca livrarea, costul pe ciclul de viaţă, consultanţa, materialele, angajaţii.

O primă variantă a noilor reguli va fi redactată până la sfârşitul acestui an şi se va baza pe recentele recomandări formulate în domeniu de către Comisia Europeană, scrie agenţia Mediafax.

"Comisia Europeană nu interzice folosirea criteriului privind preţul cel mai mic la atribuirea contractelor de achiziţii publice, dar permite statului să aibă posibilitatea să folosească şi alte criterii pentru un raport preţ-calitate cât mai bun, astfel încât să fie selectată o ofertă cât mai avantajoasă economic, tratată într-un sens mai larg", au arătat sursele.

Legislaţia actuală stabileşte că un criteru de atribuire a contractului de achiziţie publică poate fi numai fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, fie, "în mod exclusiv", preţul cel mai scăzut, oferta cea mai avantajoasă economic fiind tratată ca şi criteriu unic numai pentru contractele atribuite prin procedura de dialog competitiv.

Un studiu publicat la finele anului trecut de Institutul pentru Politici Publice, în baza informaţiilor furnizate de către autorităţi, relevă însă că la achiziţiile pe bani publici derulate în România prin sistemul electronic de achiziţii publice este folosit în proporţie covârşitoare, de 97%, preţul cel mai scăzut ca principal criteriu de atribuire a contractului, în timp ce oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic este luată în calcul în doar 3% din proceduri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News