Tabletă
Desktop
Data publicării:
Rețete tradiționale de Sfântul Andrei. Cum se prepară Turtuca și Covașa
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pixabay
Cele două reţete au atât atribuţii premonitorii (Turtuca de Andrei se prepară de fetele de măritate pentru a-şi afla ursitul), cât şi de protecţie împotriva spiritelor rele şi strigoilor (covaşa se împarte vecinilor de Sfântul Andrei pentru ca vacile să fie lăptoase, iar oamenii să fie feriţi de strigoi).
Sfântul Andrei, prăznuit pe 30 noiembrie, a propovăduit creştinismul în Dobrogea, Macedonia, Tracia şi Ţarigrad. Apostolul a botezat greci şi geto-daci din aceste teritorii şi a hirotonit primii episcopi şi preoţi, aşa cum făcea Apostolul Pavel în călătoriile sale misionare.
Sfântul Andrei s-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, şi este fratele Sfântului Apostol Petru. El este unul dintre cei doisprezece apostoli, fiind primul care l-a urmat pe Hristos, după ce Sfântul Ioan Botezătorul a mărturisit dumnezeirea lui Iisus Hristos.
Petru şi Andrei au renunţat la îndeletnicirea de pescari, l-au urmat lui Hristos şi, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni". Sfântul Andrei este numit şi „Cel dintâi chemat", deoarece a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat. Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz", „bărbătesc".
Pentru ca spiritele morţilor să nu ajungă în case, de Sfântul Andrei se goleşte cenuşa din sobe, iar oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos. Tot de Sfântul Andrei, în unele zone din Bărăgan, fetele fac turtă din făină de grâu, cu apă şi multă sare, şi se spune că acel flăcău ce îi aduce fetei noaptea apă în vis, să-şi astâmpere setea, o va lua de nevastă.
În tradițiile românești, ziua Sfântului Andrei este supranumită și Ziua Lupului. În tradiția populară se spune că lupii coboară din munte și se adună în haite de câte doisprezece. Pe 30 noiembrie, oamenii se fereau a rosti numele acestor animale (astfel încât să nu se întâlnească cu ei în următorul an).
Turtuca
Ingrediente: 500 g făină 250 ml apă călduţă, 25 g drojdie, o linguriţă sare (sau mai multă pentru a respecta tradiţia), ulei pentru prăjit (opţional, dacă nu se coc în cuptor sau pe plită).
Cum se prepară turtuca
Se înmoaie drojdia în apă călduţă şi se amestecă bine. Într-un castron se pune făina, se face o groapă şi se pune drojdia înmuiată amestecându-se cu puţină făină şi se lasă la crescut 30 minute, scrie identitatea.ro. După ce s-a umflat destul, se frământă bine cu făină şi sare până ce se obţine un aluat potrivit de tare, care nu se lipeşte de mână. Se presară aluatul cu făină, se netezeşte şi se lasă să mai crească, 40-50 de minute până şi-a dublat volumul. Apoi se taie din el 6 bucăţi din care se modelează 6 turte rotunde şi subţiri. Fiecare turtucă se prăjeşte în ulei sau se coace în cuptor. Pentru a-i păstra gustul tradiţional, este preferabil ca turtuca să se coacă pe plită sau pe grătar.
Covaşa
Ingrediente: 3-4 pumni de mălai Gold Maya (un pumn înseamnă cât se ia cu ambele palme făcute căuş), 1 pumn de făină de grâu Gold Maya, puţin borş, 20 l apă caldă
Cum se prepară covașa
Într-o putină de aproximativ 20-30 litri se pune mălaiul bine cernut prin sita deasă şi amestecat cu un pumn de făină de grâu, se face un cuib în el şi se pune puţin borş. Se adaugă treptat apă fierbinte, amestecându-se încontinuu cu făcăleţul, până ce se obţine o compoziţie vâscoasă (un fel de terci). Se lasă 5-6 ore la căldură, până ce începe să fermenteze, apoi se fierbe la foc potrivit, într-un ceaun, până se mai îngroaşă. Covaşa se umple întotdeauna seara, se lasă la căldură, iar a doua zi dimineaţă se fierbe.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
30 noiembrie
covasa
obiceiuri
retete
sarbatoare
sfantul andrei
strigoi
traditii
turtuca
usturoi
