Supraviețuitorii unui accident vascular cerebral trebuie să urmeze un program de recuperare încă din timpul spitalizării, la domiciliu sau în centre specializate. În România, numărul centrelor de recuperare neurologică este mult sub necesar.

Un milion de cazuri de accident vascular cerebral se înregistrează anual în Europa, la o populaţie  de 500 de milioane de locuitori. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 60% dintre aceşti pacienţi decedează, iar ceilalți rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Țara noastră înregistrează cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa (21,64%), la nivel național AVC fiind a doua cauză de deces, după bolile cardiovasculare.

Cu mare întârziere a pornit și în țara noastră un program național de tratare în regim de urgență, prin tromboliză, a pacienților care au suferit un AVC. Chiar dacă în urmă cu doi ani s-a reușit extinderea numărului unităților medicale speciale care pot practica tromboliza, de la 10 la 43, lipsa centrelor de neurorecuperare a acestora continuă să reprezinte o mare problemă la nivel național.

Accidentul Vascular Cerebral este o afecțiune cronică și implică o monitorizare riguroasă după evenimentul acut și un amplu program de reabilitare neurologică. În occident, serviciile de reabilitare sunt furnizate de o echipă multidisciplinară de asistență medicală cu pregătire în neurologie, aistență medicală de reabilitare, terapie ocupațională și terapie de limbaj. Aceste echipe sunt coordonate, în baza unor competențe aprobate și a unor protocoale medicale riguroase de către medici neurologi specializați în reabilitare. Acestora li se adaugă lucrătorii sociali, psihologi, psihiatrii, consilieri, fizioterapeuți și asistenți medicali specializați în reabilitare.

“Procesul de recuperare neurologică este unul complex, iar finalizarea sa din punct de vedere formal, care în principiu durează 3-4 luni de la producerea unui AVC, nu ar trebui să însemne sfârșitul procesului de reabilitare a pacientului”, a subliniat prof.dr. Dafin Mureșanu, în cadrul unui congres organizat de Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), la Cluj.  Acesta a adăugat că interesul central al cercetătorilor științifici, precum și cel al factorilor de decizie constă în necesitatea unei mai bune înțelegeri a impactului neurorecuperării care diferă din punct de vedere al rezultatelor, de la un pacient la altul.

Cel de-al 17-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) a reunit peste 1.000 de participanți (medici rezidenți, medici specialiști, medici primari și cadre didactice universitare ), din 16 țări (Egipt, Pfilipine, Turcia, Republica Moldova, Ucraina, Uzbekistan, Rusia, Kazahstan, SUA, Germania, Israel, Coreea de Sud, Marea Britanie, Austria, Italia și România).

Congresul a fost organizat în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România (SNR) , Institutul de Cercetare RoNeuro din Cluj-Napoca și Academia de Ştiinţe Medicale din România, precum  şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR), a Academiei Europene de Neuroreabilitare (EAN) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).

          Recomandări privind prevenirea apariției AVC

Modificarea stilului de viață, în care să predomine activitatea fizică, aceasta fiind dublată de o activitate intelectuală adecvata preferințelor fiecarui individ, evitându-se tot mai mult, și pe cât posibil stresul psihosocial. Alegerea unei alimentații corespunzătoare și echilibrate care să ne mențină la o greutate corporală optimă ( evitarea grăsimilor saturate, a dulciurilor concentrate, a aditivilor alimentari și conservanților, dar cu o pondere crescută a vegetalelor proaspete care conțin și o cantitate crescută de fibre vegetale. Evitarea fumatului sau renuntarea la fumat, dupa caz. Somnul pe timpul nopții trebuie să fie cât mai constant respectat Identificarea și tratarea promptă și constantă a tuturor factorilor de risc vasculari și metabolici: tensiunea arterială crescută să fie controlată periodic începand chiar din perioada adolescenței; depistarea dislipidemiilor și corectarea promptă și constantă a acestora depistarea valorilor glicemice crescute și corectarea controlată a acestora; depistarea și tratarea bolilor cardiace care pot evolua independent, depistarea și terapia adecvată a oricăror altor anomalii biologice care pot crește riscul vascular

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News