Petrolul a scăzut în ultimele luni cu 4% și a atins cele mai mici niveluri, arată un raport privind inflația din SUA și recentele falimente ale unor bănci din SUA, scrie Business Insider. Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 3,32 dolari, sau cu 4,1%, până la 77,45 dolari pe baril, în timp ce preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 3,47 dolari, sau cu 4,6%, până la 71,33 dolari.

Niveluri reduse din ultima perioadă au fost atinse la închiderea tranzacțiilor pentru ambele benchmarkuri din 9 decembrie şi cele mai mari scăderi procentuale de o zi de la începutul lunii ianuarie. Prăbușirea neașteptată a băncii Silicon Valley au demarat fluctuații mari ale acțiunilor băncilor și au provocat îngrijorări majore printre investitori. „Piaţa fie anticipează o recesiune în viitor, fie s-ar putea ca unul sau mai multe fonduri să fie nevoite să strângă numerar şi să reducă riscul din registrele lor, deoarece sunt îngrijorate de lichiditate, după falimentul băncilor”, a spus Phil Flynn, analist la Grupul Preţ Futures.

Costurile au crescut puternic în SUA în luna februarie, mai ales în domeniul chiriilor și alimentelor. Americanii au făcut sesizare pentru Rezerva Federală a SUA, însă situația s-a complicat în momentul prăbușirii celor două bănci regionale.

Statisticile au arătat că Indicele prețurilor de consum (IPC) din SUA a crescut cu 0,4% în februarie, de la 0,5% în ianuarie. După această stagnare a creșterii, investitorii au anticipat o majorare a dobânzii cheie către Fed, în martie. După această presupunere făcută de investitori, analiștii anticipează că Fed își va mări dobânda cu un sfert de punct procentual săptămâna viitoare, iar o altă majorare va avea loc în luna mai.

Oferta de petrol va depăşi cererea, cel puţin în primul semestru

Oferta globală de petrol va depăşi semnificativ cererea, cel puţin în primul semestru al acestui an, potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei, care recunoaşte că în a doua jumătate a anului avansul consumului va reprezenta o provocare, în special ca urmare a incertitudinilor legate de ce se va întâmpla cu petrolul rusesc, transmite Agerpres.

În raportul său anual privind piaţa petrolului, publicat miercuri, IEA semnalează că, pe parcursul anului, cererea va creşte, de la doar 710.000 barili pe zi în primul trimestru la 2,6 milioane în cel de-al patrulea.

Per total, creşterea va fi de 2 milioane barili pe zi, în medie, în 2023, sub cea de 2,3 milioane din 2022, şi va conduce la un nou record, la nivel mondial urmând să fie "absorbiţi" 102 milioane de barili pe zi.

Cherosenul utilizat de avioane va fi principalul factor de creştere a consumului global de petrol anul acesta, cu 57% din total. Motivul este reluarea multor zboruri interne în China, după ridicarea restricţiilor impuse din cauza pandemiei, şi, în general, recuperarea progresivă a activităţii după colapsul determinat de izolare la nivel mondial în 2020.

S-au înmulţit zborurile

IEA subliniază că numărul de zboruri a crescut de la o medie de 98.000 pe zi, în decembrie 2022 (89% din numărul de zboruri din 2019, înainte de pandemie) la 107.000 în februarie, ceea ce reprezintă un nivel cu doar 1,4% sub cel din 2019.

În ceea ce priveşte oferta de petrol, în februarie aceasta a crescut cu 830.000 de barili, până la 101,5 milioane, datorită, în special, SUA şi Canadei, în timp ce OPEC+ a avut un aport mai mare cu 180.000 barili pe zi mai mare faţă de ianuarie.

Experţii IEA estimează că ţările producătoare care nu fac parte din cartelul format din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi partenerii săi (OPEC+) vor scoate anul acesta, în medie, 1,6 milioane de barili pe zi pe piaţă.

Cantitatea este suficientă pentru a acoperi cererea din primul semestru, dar ar putea să nu fie suficientă în a doua jumătate a anului, în contextul avansului estimat al consumului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News