La finalul lunii mai 2022, în România figurau aproximativ 1,27 milioane de angajaţi în sectorul bugetar, numărul acestora fiind în creştere cu aproximativ 17.000 faţă de luna mai a anului 2021. Astfel, România a înregistrat o creștere a numărului de angajați la stat de aproape 4 ori mai mare față de aceeași perioadă a anului 2021(un plus 4800 de noi bugetari).

Pe marginea acestui subiect, a comentat și profesorul de economie Cristian Păun într-o intervenție telefonică la B1TV.

”Este o mare problemă, din punctul meu de vedere, și este o măsură care presează asupra deficitului, deficit care se finanțează astăzi la niște dobânzi exorbitante și care, evident, are și o presiune inflaționistă. Până la urmă inflația este și ea o taxă prin care statul se alimentează cu resurse pentru a susține acest aparat bugetar. Este foarte mult 9% din PIB, aproape 10% din PIB, pentru că statul român nu încasează mai mult de 35% din PIB pe parte de veniturile sale, care de altfel nu sunt niște venituri, sunt veniturile noastre de fapt. 1/3 din aceste venituri se duc pe acest aparat bugetar pe care nimeni nu reușește să-l țină sub control și căruia nimeni nu reușește să-i impună niște criterii de performanță sau de productivitate.

Este mult mai simplu să mai angajezi și mult mai greu să evaluezi resursele pe care le ai la dispoziție, să vezi ce face fiecare din instituția pe care tu o păstorești și mai departe să tai ceea ce este inutil, birocratic vorbind, astfel încât să poți să operezi ca stat cu angajați mai puțini. Faptul că tu tot adaugi, adaugi noi angajați la stat asta de fapt că tu nu vrei să te iei la trântă cu birocrația și reformele și nu vrei să faci lucruri pe care le așteaptă românii în aceste momente de criză”, este de părere profesorul de economie Cristian Păun.

Digitalizarea ar fi o soluție dar suntem capabili să o implementăm?

Digitalizarea serviciilor publice ar restrânge aparatul bugetar. Într-o lume în care lucrurile se petrec într-o fracțiune de timp, la un ”click distanță” și la costuri uimitor de mici, iată că în România sunt șanse destul de reduse ca angajații la stat să fie înlocuiți cu tehnologia digitalizării serviciilor administrative.

”Tăierea angajaților din sectorul bugetar trebuie să vină la pachet cu aceste reforme altfel o să fie un cost suplimentar pus tot pe spinarea noastră. De exemplu, dacă nu digitalizăm serviciile administrative ale statului în relație cu cetățenii și vom da afară jumătate din birocrații care se ocupă de aceste servicii, costul va fi tot la noi pentru că va trebui să stăm la coadă, să mergem de la un birou la altul,  ș.a.m.d... Digitalizarea este foarte importantă în acest context. Problema e că această digitalizare trebuie să fie implementată de cei care vor fi ulterior vizați de această digitalizare. Nu am speranțe mari că lucrurile se vor mișca foarte, foarte accelerat în această privință”, a concluzionat Cristian Păun.

Citește și:

Cum își justifică activitatea Monitorul Oficial: Aproape 300 de angajați în 2022 și un răspuns sec, tipic funcționăresc

Sistemul public din România este cunoscut deja pentru dificultatea cu care operează, dar și pentru modul în care se raportează la contribuabil (sau mai degrabă modul în care refuză să se raporteze la cei care participă la bugetul de stat).

Fie că e pe Facebook, într-un story de Instagram, la televizor sau auzite la radio, poveștile pescărești ale celor care trebuie să intre în jungla de hârtii și să se lupte pentru diferite servicii (care de altfel li se cuvin) sunt nenumărate. De la priviri acre, la incompetență, plimbat hârtii degeaba, trimis de la o instituție la alta, în România avem de toate când vine vorba de sistemul bugetar. 

Locurile de muncă ale bugetarilor, frâna de mână pentru digitalizare

Într-o emisiune realizată de B1 TV, jurnalistul Val Vâlcu a discutat întocmai despre acest subiect aducând o serie de exemplificări concrete și susținute:

”Să o luăm pe cifre, cu aproximație. 200 de mii de oameni lucrează în învățământ și 200 de mii în spitale, deci sunt în jur de 400 de mii. Restul, până la 1.300.000 de bugetari, ce fac ei? E o problemă și numărul și locul în care lucrează. Sunt zeci de agenții de reglementare, cred că numărul lor e de 96 de agenții de urmărire. Foiesc hârtii”. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News