Invitată la emisiunea „Meet the Press” de la NBC, aceasta a spus că numărul mare de angajări și cheltuielile consumatorilor au arătat că economia SUA nu este în prezent în recesiune.

Angajarea în SUA a rămas robustă în iunie, cu 372.000 de locuri de muncă create, rata șomajului menținându-se la 3,6%. A fost a patra lună consecutivă cu câștiguri de peste 350.000 de locuri de muncă.

„Nu așa arată o economie în recesiune”, a spus Yellen. „Dar suntem într-o perioadă de tranziție în care creșterea încetinește și acest lucru este adevărat.”

Totuși, datele de săptămâna trecută au sugerat că piața muncii se atenuează, odată cu noile cereri de ajutor de șomaj care au atins cel mai ridicat punct din ultimele opt luni.

Yellen a spus că inflația „este mult prea mare”, iar recentele creșteri ale ratelor dobânzilor din Rezerva Federală au ajutat la readucerea sub control a creșterii prețurilor.

În plus, administrația Biden vinde petrol din Rezerva Strategică de Petrol, despre care Yellen a spus că a ajutat deja la scăderea prețurilor la pompă.

„Am văzut prețurile la pompă, doar în ultimele săptămâni, scăzând cu aproximativ 50 de cenți (per galon/ 1 galon=4.54609 litri)”, a spus ea.

Yellen, care a fost șefa Rezervei Federale, speră că Fed poate revigora economia suficient pentru a reduce prețurile fără a declanșa o recesiune economică amplă.

„Nu spun că vom evita cu siguranță o recesiune”, a spus Yellen. „Dar cred că există o cale care menține piața muncii puternică și prin care putem reduce inflația”.

Produsul intern brut al SUA, o măsură largă a sănătății economice, a scăzut cu o rată anuală de 1,6% în primul trimestru, iar un raport de joi este de așteptat să arate un câștig de doar 0,4% în trimestrul al doilea, potrivit economiștilor chestionați de Reuters.

"Recesiunea este o slăbiciune generală a economiei. Nu vedem asta acum", a spus Yellen.

Unii economiști și analiști au definit în mod tradițional o recesiune ca două trimestre consecutive de contracție a PIB-ului. Dar grupul de cercetare privat care este arbitrul oficial al recesiunilor din SUA analizează, în schimb, o gamă largă de indicatori, printre care locurile de muncă și cheltuielile.

BCE majorează dobânzile pentru prima dată în 11 ani. Adrian Mitroi: „O să intrăm în recesiune tehnică, dar nu e un capăt de lume”

Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat ratele dobânzilor pentru prima dată în mai bine de 11 ani, încercând să controleze inflația în creștere din zona euro. Analistul economic Adrian Mitroi a oferit o analiză a măsurii, în exclusivitate pentru DC News.

BCE și-a majorat rata cheie a dobânzii cu 0,5 puncte procentuale și intenționează să repeta măsura anul acesta. Rata a fost negativă din 2014 în încercarea de a stimula economia regiunii după ani de creștere slabă. În acest moment rata este 0,0%.

Prețurile de consum au crescut cu un record de 8,6% în cele 12 luni până în iunie, pe măsură ce costurile alimentelor, combustibilului și energiei au crescut. Aceasta este cu mult peste ținta de 2% a băncii. Mișcarea vine după ce Banca Angliei și Rezerva Federală a SUA și-au majorat ratele pentru a încerca să țină sub control creșterea prețurilor.

Războiul din Ucraina și problemele lanțului de aprovizionare cu Covid au crescut costurile zilnice în întreaga lume, punând presiune asupra gospodăriilor. Zona euro este vulnerabilă deoarece se bazează foarte mult pe Rusia pentru petrol și gaze. Săptămâna aceasta a cerut statelor membre să înceapă să raționalizeze aprovizionarea pe fondul temerilor că Moscova va opri livrările de gaze în acest an, provocând noi creșteri ale prețurilor.

Explicând decizia sa de a majora ratele, președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat: „Activitatea economică [în zona euro] încetinește. Agresiunea nejustificată a Rusiei față de Ucraina este un motiv continuu al creșterii. Ne așteptăm ca inflația să rămână nedorit de ridicată pentru o perioadă de timp, din cauza presiunii continue din partea prețurilor la energie și alimente și a presiunilor din conducte în lanțul de prețuri”.

Ideea măsurii este că, prin scumpirea împrumutului de bani, oamenii vor cheltui mai puțin, reducând cererea și, prin urmare, prețurile. Cu toate acestea, există și îngrijorarea că ratele mai mari ar putea împinge blocul în recesiune - care este definită ca două trimestre succesive de declin economic. Aceste temeri au contribuit la împingerea euro la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani față de dolar, în ultimele săptămâni.

Profesorul Adrian Mitroi susține că măsura de „pulverizare” a economiilor europene prin dobânzi negative, deși părea bună acum 11 ani, „a făcut mult rău economiei”. Totodată, economistul susține că „întrecerea” în dobânzi a băncilor centrale nu e cea mai bună soluție, în momentul de față, întrucât urmează o perioadă de recesiune tehnică. Legat de dobânzile mari pe dolar, acesta le-a catalogat drept „un cocktail foarte toxic”, mai ales pentru economiile emergente.

Economistul Adrian Mitroi: „O să intrăm în recesiune tehnică, dar nu e un capăt de lume”

„Ca o regulă generală, bancherii centrali pană mai alaltăieri foloseau limbaj persuasiv de transmitere a mesajului și era nevoie de descifrare. Acum mișcările sunt aproape certe, toată lumea le știe exact. În general băncile au surprins prin mișcări mai mari decât se aștepta piața, asta a făcut și Banca Centrală Europeană. Cea mai importantă mișcare este aceea că a ajuns la 0 capacitatea de depozit, pentru că sunt 11 ani de când economiile în euro au fost pulverizate de dobânzile negative. A fost o măsură care a părut bună în post-criză, dar care se dovedește, în perspectivă, o măsură care a făcut mult rău economiei.

Băncile centrale sunt toate în competiție acum și se întrec în dobânzi. Eu nu cred că este măsura cea mai bună acum pentru că economia este una inflaționistă, dar fără creștere economică. Doar în partea a doua a anului viitor văd o scădere a inflației, până atunci văd o continuare, iar apoi o scădere economică. O să intrăm în recesiune tehnică, dar nu e un capăt de lume. BNR o să crească, la rândul ei, dobânda și ne va prinde iarna cu dobânzi foarte mari. Dobânzile mari pe dolar sunt cel mai mare pericol, mai ales pentru economiile emergente. S-a scumpit atât creditul, cât și valoarea dolarului, ceea ce este un cocktail foarte toxic. În general, trebuie să fim mai precauți.

Am intrat deja într-o zonă în care achiziția de mărfuri pentru europeni, într-un euro depreciat, este și ea mai scumpă. Economiile europene nu mai exportă așa cum eram obișnuiți. Economia germană, după cum vedeți, merge pe cărbune, mai nou, nu mai merge electric.”, a declarat analistul economic Adrian Mitroi, pentru DC News.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News