Este cinstit sa recunoastem ca o cauza a relei guvernari sub Boc a fost si absenta unor date statistice despre starea natiunii. E greu sa faci proiectii de buget, ca sa dau un singur exemplu, in conditiile in care nu stii cati romani muncesc, cati romani nu muncesc, cati se afla in tara, cati se afla in afara ei, care este cu exactitate situatia natalitatii, ce proiectii exista in ceea ce priveste populatia scolara si asa mai departe. De aceea, din cand in cand, la o diferenta de multi ani, este indispensabila organizarea unei operatiuni extrem de vaste si de laborioase, care se numeste recensamant. Acum se intampla. Intrebarea este daca ratam aceasta operatie sau nu. Pentru ca un recensamant ratat este chiar ceva mai rau decat absenta unui recensamant. Pentru ca, daca datele vor fi gresite sau daca ele vor fi rau utilizate, atunci recensamantul se transforma intr-un pericol national. Cum stam, din acest punct de vedere?

Este limpede, din cateva motive, ca Guvernul, care a initiat, conform legii, operatia de recensamant, a facut mai multe greseli. Cel putin trei dintre acestea sunt de nereparat. Prima si cea mai importanta este ca populatia nu a fost suficient informata despre rostul, importanta si procedura in care se face recensamantul. Daca s-ar face un sondaj de opinie in acest moment, am descoperi cu stupoare ca procentul celor initiati este extrem de mic. Probabil de sub 10 la suta. Ceea ce inseamna ca, in aceste zile, cand vin recenzorii acasa, cetatenii Romaniei sunt nepregatiti sa-i primeasca. Nu inteleg procedurile, nu inteleg de ce trebuie sa raspunda la anumite intrebari, nu inteleg nici de ce trebuie sa deschida usa vizitatorului, nici de ce trebuie sa raspunda corect la toate intrebarile. Consecinta este ca cetatenii, supiciosi fiind, vor fi in aceeasi masura si reticenti in a colabora. Este un prim handicap, creat de responsabilii guvernamentali ai acestei operatiuni.

Cititi mai mult pe CorectNews

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News