Două instituții de sondare a opiniei publice dau rezultate mult diferite privind scorurile partidelor, după alegerile prezidențiale. Politologul Angelin Ioan analizează diferențele.

”În sondajul CURS realizat între 12-17 decembrie 2019, pe un eșantion de 1067 de repondenți, față în față, la domiciliul repondenților, PNL are 35%, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri , PSD are 31%, USR are 14%. De asemenea, mai trec pragul Pro România cu 6% și PMP 5%, în timp ce ALDE are 4% și UDMR 4%.

În sondajul IMAS realizat între 4-18 decembrie 2019, pe un eșantion de 1011 prin CATI (chestionar standardizat aplicat prin telefon), la întrebarea dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri , PNL are 45%, PSD are 18,5%, USR are 15%, Pro România cu 6,4% și PMP 5%, în timp ce ALDE are 3,5% și UDMR 5%.

Eroarea de eșantionare a ambelor sondaje este ± 3%. Cum în afară de PNL și PSD , restul formațiunilor au date similare în ambele sondaje, fiecare din cele două sondaje orientează spre o concluzie proprie în ceea ce privește evoluția PNL și PSD.

 

Evoluțiile după prezidențiale și guvernarea PNL-elemente cheie

În intervalul de referinţă, cele mai importante elemente de fundal, în funcție de care se construiește poza din acest moment a sondajelor, au fost evoluțiile politice după prezidențiale și guvernarea PNL.

Primul element de raportare este cel legat de momentul măsurării , imediat după campania prezidenţială, care tinde să atribuie în genere, învingătorului mai mult. Există şi un istoric care permite intervale aşa largi : şi PNL , după alegerile din 2014 și PSD, după alegerile din 2016, ținteau spre intervalul 45%-50%.

Al doilea element de raportare, guvernarea. Sondajul CURS sugerează un reviriment brusc al PSD, care de la un interval de 20-23% sare la 31%, având cel mai probabil, ca explicaţia de fundal, că guvernarea PNL a permis PSD, în Opoziţie, să revină. Sondajul IMAS sugerează  dimpotrivă, că PNL câștigă un segment mare de votanți PSD, ca urmare a efectului victoriei de la prezidenţiale, cumulat cu guvernarea.  

Ideea că PSD și PNL dispun de un segment electoral interșanjabil nu este nouă, merită studiată și își are rădăcinile în alegerile parlamentare din 2016. Pe acest segment , să-l numim „pragmatic” și „moderat reformist” - care oscilează între partide adeversare, se bat multe formațiuni , inclusiv ALDE și Proromania, însă doar cele două institute pot explica evoluţii atât de diferite şi în acelaşi interval de studiu.

Dincolo de elementele de context, contextul post-electoral și alternanța la guvernare, pot fi măsurate cu ceva mai mult realism și  propuneri de reformă așteptate îndelung de public și modul în care electoratul consideră că fiecare dintre cele două partide mari, PSD și PNL doresc real să le transpună în realitate”.

Concluzia autorului:

”Opinia generală tinde să atribuie într-adevăr învingătorului unor alegeri mult mai mult decât ce real posedă, iar diferențele atât de mari între sondaje invită mai degrabă la moderație. În 4-5 luni de zile scorurile politice se pot modifica mult, iar politicienii uită că oamenii sunt sceptici și își pierd repede entuziasmul de moment”. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News