Un grup de 40 de companii europene, conduse de câteva firme germane de top, au reușit să impună creșterea taxelor pentru produsele chinezești de înaltă tehnologie. Dacă nu se ajunge rapid la o soluție negociată între China și UE, taxele vor crește de la 11,8% la 47%, începând cu 1 august. Creșterii brutale a taxelor i se opune o asociație constituită din 700 de companii, marea majoritate europene, conduse de un președinte neamț. Cum se observă, Germania ”joacă” la ambele capete, în vreme ce Franța și Italia se pronunță ferm pentru creșterea taxelor anti-dumping la panourile solare chinezești.

În acest moment, oficiali de rang înalt din cele două blocuri politico-economice poartă negocieri, dar este greu de estimat finalitatea discuților. România, care s-a abținut la votul din structurile europene de decizie, are cel mai mult de pierdut în caz că nu se ajunge la armistițiu. Industria producătoare de energie solară, aflată la început de drum în țara noastră, va dispare, odată ce cresc prețurile la un nivel la care abia fac față țările bogate.

Germania și Franța, adversari pe piața energiei

Interesele jucătorilor-cheie în acest conflict sunt ușor de identificat. Franța își asigură 80-90% din energie din centralele atomice și nu este dispusă să investească în alte forme de energie verde, mai ales că aceste alternative ar crește factura consumatorilor. Ceea ce afectează competitivitatea industriei, pe de o parte, și buzunarul cetățenilor, de celalată.

Unele companii germane produc  panouri solare în Europa, mizând pe calitate, care ar justifica prețul crescut. Alte firme nemțești au investit în China, miozând pe mâna de lucru mai ieftină de acolo. Problema a apărut când produsele chinezești, realizate cu tehnologie europeană, au ajuns în Europa la prețuri mult mai mici, dar la un nivel de calitate comparabil cu al celor europene.

Factura pentru cetățeni: șomaj și prețuri mai mari la electricitate

Alianța pentru energie solară la prețuiri accesibile susține că ridicarea de bariere vamale ar afecta cetățenii europeni. Producția de panouri oferă mai puține locuri de muncă, în câteva companii, în vreme ce dezvoltarea unor parcuri solare, montarea, întreținerea aparaturii etc, implică mii de firme și oferă sute de mii de locuri de muncă. AFSE a calculat că în 3 ani, Europa ar pierde mai bine de jumătate din cele 260.000 de locuri de muncă din domeniu, dacă ridică bariere vamale în calea panourilor solare din China. Creșterea costului cu care e furnizat kilowatul, în acest caz, nu ar putea fi suportată de industrie și de consumatorii casnici, deci dezvoltarea de parcuri solare se va reduce la jumătate. Cel mai mult vor suferi, în acest domeniu, țările sărace, care se află la început de drum în domeniu.

 Războiul Soarelui arată că UE a pierdut partida

Expertul în politici energetice Iulian Iancu, a declarat pentru DeCe News că Europa se află în fața celei mai mari provocări de la înființare. Disputa legată de panourile solare se va repeta și în alte, așa că înțelegerea situației ne ajută să înțelegem riscurile pe care le are de înfruntat economia europeană în viitor.

”Suntem în fața celei mai mari provocări pentru UE, a declarat Iulian Iancu. Uniunea este obligată să facă față concurenței pe piața globală, să rezolve problema șomajului și să-și respecte angajamentele de mediu.  Până acum, se credea că Europa, prin Germania, deține supremația în exporturile de înaltă tehnologie. Germania exporta produse high-tech de 1400 de miliarde de euro, anual.  Iată că asistăm la ceea ce pare prima înfrângere majoră. Evident, se petrece în contextul triplei crize căreia trebuie să-i facă față Uniunea: criza financiar bancară, criza locurilor de muncă și criza generată de eșecul schemei de tranzacționare a emisiilor CO2, așa numita schemă 20-20-20. Ce înclină balanța? Marile firme europene au investit masiv în China, pentru a avea acces la o piață imensă. Mărfurile produse China ajung însă tot pe piața  europeană, la prețuri mult mai mici și la o calitate comaprabilă.  Așa că UE încearcă să ridice o barieră vamală, pentru a păstra locurile de muncă și echilibrul balanței de plăți”.

Cămașa de forță din aur costă Europa un deceniu

Ce rol au politicile de mediu, în această ecuație? ”Europa se află în fața unui deceniu pierdut, consideră Iancu. Riscă să eșueze în obiectivul pe care și l-a stabilit: reducerea emisiilor cu 20% până în 2020, iar pe de altă parte a pierdut cursa competitivității cu SUA și China. Folosirea gazelor de șist a ieftinit puternic prețul energiei în SUA, iar firmele își mută capacitățile de producție pe continentul american. China acșionează așa cum am arătat. Europa încearcă să fie și nr.1 în economie și nr.1 în ecologie, ceea ce nu se poate. Ambiția Europei, intens stimulată de mișcările ecologiste, o va face să piardă pe toate planurile. Americanii și chinezii refuză să semneze un nou acord Kyoto, spun că Europa s-a legat singură într-o ”cămașă de forță din aur”. Drama este, în principal, a statelor mici, economic vorbind, care pot fi devastate de luptele dintre giganți, dacă nu își adaptează din vreme strategiile economice pentru a atenua șocurile, în caz că se află în tabăra pierzătoare”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News