Ministerul Sănătăţii a prezentat, miercuri, Guvernului o notă privind finanţarea din Fondul National Unic de Asigurări Sociale de Sănatate a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat. Documentul relevă date cu privire la situația actuală a finanțării furnizorilor medicali, dar și informații privind măsurile și principiile care urmează să fie promovate de MS în vederea aplicării politicilor de sănătate.

Potrivit documentului, dezvoltarea sistemului privat de servicii spitaliceşti de sănătate a fost importantă în ultimii ani, dar, din păcate, ea s-a făcut pe baza susţinerii cu fonduri din partea sistemului public de asigurări de sănătate.

 "Spitalele private au beneficiat o bună perioadă de timp chiar de mecanisme de finanţare preferenţială, suma decontată pe caz rezolvat fiind negociabilă şi nu fixă, pe baza sistemului DRG, ca în cazul spitalelor pubice", potrivit raportului.

 Ministerul Sănătăţii (MS) a arătat că, de exemplu, din datele furnizate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în anul 2009 un furnizor privat de servicii medicale din judeţul Braşov a negociat şi a primit pentru un caz rezolvat de cardiologie intervenţională suma de 3.600 de lei, acelaşi caz fiind decontat în sistemul DRG de către Casa de Asigurări de Sănătate, pentru o unitate publică de elită cum este Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, cu doar 2.620 de lei.

 Documentul prezentat de MS menţionează faptul că, deşi începând cu anul 2011 a fost aplicat acelaşi mecanism de decontare, pe baza sistemului DRG, şi pentru spitalele private, sumele decontate din bugetul FNUASS către spitalele private s-au menţinut la cote semnificative sau chiar au crescut.

 Astfel, în timp, suma decontată din bugetul FNUASS către spitalele private a crescut de la 150.703 mii lei în anul 2011 până la 213.500 mii lei în 2012.

 "S-a ajuns astfel la situaţii în care, spre exemplu, în judeţul Braşov să se deconteze în anul 2012 către spitalele private 10% din totalul sumelor alocate pentru servicii medicale spitaliceşti, iar în Oradea, un spital privat cu 87 de paturi înfiinţat în anul 2008 să primească 17% din bugetul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, care are 1007 paturi. În ultimul caz, înfiinţarea spitalului privat nu a condus la scăderea numărului de pacienţi ai Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, care, dimpotrivă, a crescut", se arată în raportul MS.

 Pe de altă parte, este cunoscut faptul că pacienţii care aleg să se trateze în spitalele private trebuie să achite în plus sume semnificative, care reprezinta diferenţa dintre ceea ce decontează casele de asigurări de sănătate şi tarifele aplicate de acestea, potrivit documentului citat.

 "Un simplu exemplu ne poate arăta impactul financiar care trebuie suportat direct de către cetăţeanul care accesează servicii de sănătate private: pentru o intervenţie operatorie de cezariană, un furnizor privat are tariful de 8.800 lei în cazul în care prim-operatorul este profesor universitar şi 6.600 în cazul unui medic primar. Din acest tarif, sistemul de asigurări acoperă doar 1.400 de lei, rămânând ca diferenţa de 7.400 de lei, respectiv 5.200 de lei să fie suportat de către familia pacientei", se arată în raporul MS.

 În acest context, datorită acestor practici are loc o limitare drastică a accesibilitatii cetăţenilor la actul medical practicat în aceste spitale şi o discriminare pe criterii financiare a pacienţilor care pot apela la serviciile acestora, în contradicţie cu principiile sistemului social de asigurări de sănătate în baza cărora a fost înfiinţat şi funcţionează FNUASS, se mai arată în raportul MS.

 "În condiţiile unei evoluţii relativ liniare a fondurilor alocate sănătăţii în ultimii ani, putem considera că, odată cu creşterea sumelor decontate spitalelor private, s-a redus proporţional finanţarea spitalelor din sectorul public de servicii de sănătate. Menţinerea actualelor mecanisme va conduce la creşterea exponenţială, pe măsura apariţiei de noi furnizori privaţi, a proporţiei fondurilor pe care aceştia le atrag din bugetul FNUASS, în detrimentul finanţării unităţilor publice, care asigură rezolvarea majorităţii cazurilor critice şi complexe, precum şi a celorlalte intervenţii terapeutice pentru categoriile de populaţie care nu-şi pot permite plăţile suplimentare solicitate de furnizorii privaţi. În astfel de situaţie limită, statul va fi obligat să compenseze din ce în ce mai mult acest deficit de finanţare cu fonduri suplimenatre de la bugetul de stat", se mai arată în raport.

De asemenea, în raportul MS se mai arată că "un număr important dintre medicii care profesează în serviciile publice au şi cabinete private sau sunt angajaţi ai unor furnizori privaţi de servicii de sănătate. Sesizări numeroase primite din partea pacienţilor reclamă multe aspecte negative ale unor astfel de situaţii, toate desfăşurându-se în defavoarea sistemului public şi contribuind substanţial la utilizarea ineficientă şi, de cele mai multe ori, nejustificată, a fondurilor publice pentru sănătate. Astfel, majoritatea cabinetelor private, în care lucrează aceiaşi medici angajaţi în spitale, au contracte cu casele de asigurări de sănătate, ceea ce le dă dreptul de a emite trimiteri pentru tratamente în spital, care sunt decontate de asigurările publice de sănătate. Se generează astfel o cerere nu întotdeauna justificată de servicii spitaliceşti, mult mai costisitoare pentru sistem.

Dubla calitate de angajat a personalului medical permite şi exploatarea inversă a circuitului pacienţilor: cei care se prezintă în serviciile publice (inclusiv la serviciile de ambulanţă) sunt îndrumaţi, sub diferite motivaţii, să se adreseze unităţilor private în care acelaşi personal medical este angajat.

În acelaşi timp, astfel de situaţii trebuie analizate şi din perspectiva unui potenţial conflict de interese între calitatea simultană de angajat în sistemul privat şi în cel public a unui cadru medical, în special dacă acesta are şi o funcţie de conducere", se mai arată în raportul MS.

 Raportul MS vine după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, anunţa că prin contractul cadru care ar putea intra în vigoare la 1 martie vor fi sistate fondurile către spitatele private, iar din acele sume vor fi dezvoltate programe de anestezie terapie intensivă, infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic şi trauma în cele 53 de spitale publice strategice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News