Raport internațional: cum a dispărut ”miliardul” în furtul secolului la Chișinău
Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a făcut public luni seara, pe blogul său , raportul societății americane de audit Kroll privind dosarul care peste Prut a fost numit "Furtul Secolului".
În documentul citat este menționat transferul către firme offshore, prin intermediul unor SRL-uri necunoscute, a 750 mil. dolari, iar principalul nume în jurul căruia se învârt tranzacțiile este al omului de afaceri Ilan Shor, arată hotnews.
În document mai apar și numele unor actuali sau foști demnitari moldoveni, precum fostul președinte Petru Lucinschi sau foști șefi ai vămilor și Aeroportului Chișinău, dar și numele unor cetățeni ruși.
Toate transferurile suspecte ale unor sume uriașe de bani s-au realizat sub ochii nepăsători ai Guvernului și Băncii Centrale a Moldovei. Un episod relatat în raport este extrem de relevant în acest sens: când oficiali ai Băncii de Economii (una dintre băncile delapidate) au vrut să pună la adăpost documente esențiale, ei au apelat la o firmă de transport despre care se știa că e controlată de Ilan Shor. Oficialii respectivei firme au raportat după doar o zi furtul mașinii care transportă documentele.
Astfel, numele omului de afaceri Ilan Shor și al grupului său de firme este menționat ca principal beneficiar al tranzacțiilor dubioase efectuate la cele 3 bănci care, potrivit raportului, ar fi controlate de Shor: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, arată sursa citată.
În total, în urma unor tranzacții foarte complexe între cele 3 bănci, cu implicarea unor firme afiliate grupului Shor, ale mai multor companii offshore înregistrate în Marea Britanie și Hong Kong, doar între 24 și 26 noiembrie 2014, Banca Socială a transferat către 5 companii necunoscute din Moldova o sumă de 13,5 miliarde de lei (circa 750 milioane de dolari n. r.).
Ulterior, aceste firme au transmis banii în conturile din Letonia ale unor companii offshore înregistrate în Marea Britanie și Hong Kong, transmite Unimedia.
În raportul Kroll se menționează ca în toată această schemă s-a acționat concertat și că s-a urmarit doar beneficiul firmelor asociate de grupul Shor, în detrimentul celor trei bănci.
Acest fapt, ar fi dus, în cele din urmă, la colapsul celor 3 instituții bancare.
La 30 noiembrie 2014, atunci când Banca Națională a Moldovei a impus administrație specială la cele 3 bănci, datoriile lor ajungeau la un total de 18 miliarde de lei, se arată în raport.
Potrivit publicației din Republica Moldova, toată schema se pare că a fost pusă la punct începând cu 2012, atunci când, grupul de companii condus de omul de afaceri Ilan Shor a început să preia controlul asupra celor trei bănci prin diferiți intermediari, susține Kroll.
"Deocamdată nu este clar dacă el (Shor) a acționat singur sau împreună cu alte părți interesate (traducere Unimedia)", sună una din concluziile investigației.
Nu este clar și de ce s-a decis ca principalele tranzacții să fie realizate tocmai în perioada 24-26 noiembrie 2014.
Peste tot însă, apare un grup de firme din Chișinău despre care nu se cunosc multe lucruri, unele dintre ele apărând anterior și într-un articol al Ziarului de Garda.
Fără activități notabile, acest mic grup de firme au reușit să se împrumute cu sute de milioane de lei de la cele trei bănci. Inclusiv și în ultima tranzacție ce a dus la înstrăinarea a 13,5 miliarde de lei spre firme offshore, scrie Unimedia. Ulterior, aceleași firme transferă banii către firme offshore.
Raportul Kroll mai menționează și o presupusă tentativă de a șterge urmele în cazul oferirii cu împrumut ale acestor sume.
Citește și: Revoltă după ”Furtul Secolului”: Zeci de mii de oameni în stradă la Chișinău
De asemenea, potrivit sursei citate, Kroll susține că de la bănci au fost recuperate mai multe harduri de pe care s-a încercat să fie ștearsă informația stocată, însă s-a reușit recuperarea datelor.
De asemenea, investigatorii companiei au solicitat BNM să facă tot posibilul ca să preia toate datele electronice de pe servere, rețea, emailuri interne, dar și calculatoare ale celor trei bănci pentru a evita ștergerea informațiilor care ar putea servi ca probe pentru investigațiile ulterioare.
La final, Kroll susține că urmatoarea etapă în investigare ar fi cercetarea mai amănunțită a traseului acestor bani tranzacționați, dar și evaluarea exactă a prejudiciului creat.
Unimedia menționează și că omul de afaceri Ilan Shor nu a comentat încă apariția și datele raportului Kroll.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News