„Începând de la aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, reformele efectuate în România în domeniile justiţiei şi combaterii corupţiei au fost urmărite de Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), un cadru important pentru progrese în aceste domenii. Mecanismul de Cooperare şi Verificare continuă în paralel cu Mecanismul privind statul de drept, în care România este parte integrală, la fel ca orice alt stat membru UE, până când sunt îndeplinite în mod satisfăcător toate criteriile. Guvernul României propune reforme care au rolul abordării preocupărilor generate de amendamentele la legile justiţiei adoptate în perioada 2017-2019, care au atras critici din cauza impactului negativ asupra independenţei, calităţii şi eficienţei justiţiei.

Într-o decizie preliminară din 18 mai 2021, Curtea de Justiţie a UE a examinat o serie de aspecte ale acestor reforme şi a confirmat acele preocupări, mai ales în privinţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Un proiect de lege pentru desfiinţarea acestei Secţii este examinat în Parlament. O procedură legislativă a fost iniţiată pentru modificarea legilor justiţiei.

Lipsurile la nivelul resurselor umane au fost accentuate de lipsa de recrutare a noilor magistraţi, cumulată cu retragerea din activitate a unui număr semnificativ de magistraţi. Aceste lipsuri au generat presiuni suplimentare asupra magistraţilor, cu implicaţii asupra calităţii şi eficienţei sistemului judiciar", arată Raportul Comisiei Europene privind Situaţia Statului de Drept în Uniunea Europeană, potrivit Mediafax.

„Cadrul instituţional pentru combaterea corupţiei este complet, dar eficienţa sa va necesita o voinţă politică susţinută, în conformitate cu angajamentele Guvernului. Adoptarea Noii Strategii Anticorupţie pentru perioada 2021-2025 este o prioritate-cheie. Eficienţa acţiunilor de investigare şi sancţionare în cazul corupţiei la nivel mediu şi înalt s-a îmbunătăţit, confirmând rezultatele anterioare. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a obţinut rezultate mai bune, deşi amendamentele din perioada 2017-2019 la legile justiţiei continuă să reprezinte un impediemnt major pentru buna funcţionare. Amendamentele la codurile penale rămân necesare", precizează raportul, conform sursei citate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News