Data actualizării: 18.01.2017 21:36
Data publicării: 18.01.2017 21:22

Rămas bun, Ion Besoiu!

Autor: Magdalena Popa Buluc | Categorie: Cultura

Ion Besoiu Gala UNITER 2008 - Foto Maria Ștefănescu

Actorul Ion Besoiu a murit miercuri la vârsta de 85 de ani. Viaţa lui a fost un lung antrenament de echilibristică. Într-un interviu acordat imediat după Revoluţie, afirma: „La sfârşitul deceniul şapte, tot mai multă lume se specializase în mimă: activiştii care ne îndrumau, securistul care venea să mă întrebe după fiecare recepţie la vreo ambasadă «aţi observat ceva?», cei care se făceau că înţeleg mai mult decât este scris într-un text şi căutau şopârle plini de vigilenţă... Să nu uităm de momentul Revizorul, în regia lui Lucian Pintilie, cu nenumărate vizionări, care până la urmă nici nu s-a mai dat, sau de piesa Interviu a Ecaterinei Oproiu care a avut 11 vizionări”.

Ion Besoiu a avut de urcat o Golgotă în cariera sa.

Spre sfârşitul vieţii descoperise credinţa. „Fără credinţă nu se poate nimic, mărturisea el în Jurnal Spiritual. Port mereu în suflet rugăciunea împărătească Tatăl Nostru, o rostesc în fiecare dimineaţă şi seara la culcare. Mulţumesc lui Dumnezeu şi datorită faptului că am fost decorat cu Crucea Şaguniana, o răsplată a Mitropoliei Ardealului, pentru că am realizat un film cu ocazia sfinţirii lui Andrei Şaguna. Un film bazat pe ideile mele, pe scenariul meu, sprijinit de Fundaţia Sibiul Vechi. Mă bucur că am pus şi eu o cărămidă la repararea acestui dom creştin, pentru că aceasta este menirea noastră a tuturor, să luptăm să ne păstrăm şi credinţa noastră naţională, şi credinţa religioasă. Eu sunt un om al vetrei româneşti, în mistica nostră avem această minunată căldură pe care o degajau toate povestirile cu Dumnezeu şi Sfânul Petre care vin pe pământ”.

Ion Besoiu era preşedinte executiv al Fundaţiei Sibiul Vechi, asociaţie care îi ajută pe tinerii talentaţi şi care acordă premii etnografilor.

Iată câteva mărturii emoţionante

„Actorul Ion Besoiu, figură emblematică vreme de 60 de ani în teatrul şi filmul românesc a încetat din viaţă.

Iubea viaţa şi oamenii, iubea arta! Era sobru, dar veşnic emoţionat, cu o tristeţe în privire parcă din altă vremuri, dar plină de speranţă. Întâlnirile cu Ion Besoiu erau oaze de linişte, momente de neuitat.

S-a dus dincolo cu o nostalgie: Am regretul că nu mai trăiesc vreo 25 de ani şi că am pierdut mulţi oameni dragi.

A vrut să fie marinar şi profesor de limba română ! Însă a fost remarcat la timp de către dramaturgul Radu Stanca pe când era licean şi asta i-a schimbat destinul. În scurt timp, după finalizarea studiilor la Academia de Teatru şi Muzică din Sibiu, Ion Besoiu a devenit actor în oraşul natal unde a jucat 16 ani pe scena Teatrului „Radu Stanca”. A venit apoi în Bucureşti la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra” al cărui directorat l-a deţinut timp de 12 ani.

În Toate pânzele sus

Va rămâne în memoria tuturor ca Anton Lupan care readuce la viaţă goeleta „Speranţa” în toate Toate pânzele sus, în regia lui Mircea Mureşan.

A interpretat peste 35 de roluri pe scena Teatrului Bulandra. Amintim câteva dintre cele mai cunoscute: Cloşca în Procesul lui Horia de Alexandru Voitin, regia Liviu Ciulei (1967); Serebreakov în Unchiul Vanea de A. P. Cehov, regia Alexa Visarion (1983); Polonius în Hamlet de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu (1985); Oronte în Mizantropul de Molière, regia Valeriu Moisescu (1989); Corifeu în Antigona de Sofocle, regia Alexandru Tocilescu (1993); Ferapont în Trei surori de A. P. Cehov, regia Alexandru Darie (1995); Senecus în Caligula de Albert Camus, regia Mihai Maniuţiu (1996); Muhoiarov Ivan Matveevici în Oblomov după I.A. Goncearov, regia Alexandru Tocilescu (2003).

Filmografia lui este strălucită: Furtuna, regia Andrei Blaier şi Sinisa Ivetici (1960); Neamul Şoimăreştilor, regia Mircea Drăgan (1964); Haiducii, regia Dinu Cocea (1965); Răscoala, regia Mircea Mureşan (1965); Mihai Viteazul, regia Sergiu Nicolaescu (1970); Ciprian Porumbescu, regia Gheorghe Vitanidis (1972); Actorul şi sălbaticii, regia Manole Marcus (1974); Păcală, regia Geo Saizescu (1974); Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii, regia Mircea Mureşan (1979); Ultima noapte de dragoste, regia Sergiu Nicolaescu (1979); Lumini şi umbre regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu (1979-1982).

Ion Besoiu în Mobilă și durere

În 2001 a fost declarat Cetăţean de Onoare al oraşului Sibiu şi decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de cavaler pentru „dezvoltarea artei teatrale româneşti, prin prestigioasa şi remarcabila sa activitate de actor, director de teatru şi pedagog.”

Au urmat Premiul de excelenţă al Cinematografiei Române, în 2002. În 2008 a obţinut Premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER, iar în 2011 Asociaţia Pentru Promovarea Filmului Românesc i-a acordat Premiul GOPO pentru întreaga operă.

În 2015 împlinea 84 de ani, dar nu resimţea vârsta înaintată.

Ne-a transmis atunci, printr-un post de televiziune, un mesaj plin de speranţă: Să trăiţi după idealuri, să credeţi în ele. Să încercaţi să faceţi fericiţi pe cei din jurul vostru, pentru că atunci veţi fi şi voi fericiţi... şi să credeţi în dragoste, pentru că fără dragoste nu există nimic altceva”, anunţă UNITER.

Actorii Teatrului Bulandra, unde a fost director timp de 12 ani, îşi exprimă la rândul lor regretul pentru dispariţia acestui nume de referință în cultura română, cu o remarcabilă carieră, în teatru și cinematografie.

Amintim doar câteva dintre numeroasele spectacole în care a jucat: Pescărușul, Judecată în noapte, Mizantropul, Teatrul Comic, Unchiul Vanea, Pasacaglia, Visul unei nopți de vară, Trei surori, Antigona, Poveste de iarnă, Caligula, Hamlet, Oblomov, Dimineaţa pierdută (1986), Deşteptarea primăverii (1991), Teatrul comic (1992), Julius Caesar (1995), Şase personaje în căutarea unui autor (1995), Oblomov (2004), Însemnările unui necunoscut (2011), precum și câteva filme de referință care l-au avut pe generic: Neamul Șoimăreștilor, Haiducii, Răscoala, Ciprian Porumbescu, Ultima noapte de dragoste etc.

Suntem alături de familia îndoliată. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Preşedintele României, Klaus Iohannis aprecia: „Actorul Ion Besoiu a plecat dintre noi la vârsta de 85 de ani, lăsând în urmă o moștenire uriașă teatrului și filmului românesc. Viața sa dăruită deplin artei dramatice și cinematografice rămâne un exemplu pentru tinerii actori, un reper de performanță artistică. Dedicat vocației sale, creator de spectacole și roluri memorabile alături de mari actori și regizori ai generației de aur din care a făcut parte, Ion Besoiu va rămâne în amintirea noastră. Dumnezeu să-l odihnească!"

Cu Sergiu Nicolaescu în Revanșa

Constantin Chiriac, Directorul Teatrului Radu Stanca din Sibiu:

„Ne adună astăzi gândul bun în fața celui care a fost un simbol al Sibiului, artistul Ion Besoiu. La 85 de ani, pleacă dintre noi unul dintre cei mai eleganți și cei mai rafinați artiști ai scenei și ai filmului românesc, probabil artistul de film cu cele mai multe roluri, artist care a debutat la Sibiu. La Teatrul Național Radu Stanca, în perioada 1949-1964, a jucat în zeci de spectacole în care a triumfat, printre care celebra montare a lui Radu Stanca, O scrisoare pierdută, spectacol făcut în alb și negru, Intrigă și iubire, Lupii, Trei surori sau Ultimul tren. De asemenea, la Sibiu a regizat spectacolele Peste 20 de ani, Zboară cocorii și Un musafir picat din cer. Discipol al lui Radu Stanca, un om care a fost, este și va fi profund legat de Sibiu, de ceea ce a însemnat zona de romantism târziu pe care o evoca Sturm und Drang.

Pleacă astăzi dintre noi lăsând acea efigie a cavalerului, a bărbatului frumos care va fi pretutindeni un simbol deosebit al Sibiului. Sperăm ca prietenii cu care m-am întâlnit ieri să ducă, împreună cu noi, la bun sfârșit ideea ca spațiul Casei de Cultură a Sindicatelor să se transforme într-un centru cultural care să poarte numele lui Ion Besoiu.

Noi, cu toții, îi dorim drum cu Lumină!”

Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra și-a amintit și de ultimul spectacol în care l-a distribuit pe Ion Besoiu, Însemnările unui necunoscut, după Dostoievski. "Era și un om extraordinar de bun și de cald, de minunat. Nu era un actor dificil, care să creeze probleme. Era un coleg foarte bun, un om grijuliu cu toți. Și cât a fost director, el a avut grijă de teatru. Pe vremea aceea se ocupa să le dea case actorilor, colegilor, să îi ajute de câte ori putea. A fost un om extraordinar de săritor și de grijuliu ca director".

Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii: "Am aflat cu profundă tristețe vestea morții actorului Ion Besoiu, unul dintre ultimii reprezentanți ai unei generații de actori, regizori și dramaturgi, care a dat teatrului și filmului românesc strălucire și forță artistică de neegalat. Amintesc câteva din rolurile sale memorabile în filme: Toate pânzele sus!, Haiducii, Ion, Nemuritorii, etc, dar și câteva din marile sale creații teatrale: Serebreakov în Unchiul Vanea, Corifeu în Antigona, Polonius în Hamlet, Ferapont în Trei surori, Senecus în Caligula, Muhoiarov Ivan Matveevici în Oblomov, și nu numai. Creațiile sale vor rămâne pentru totdeauna în panteonul artei actorului din țara noastră. Actor aparte, om modest și cald, personalitate cu farmec, Ion Besoiu lasă în urmă amintirea unui creator total devotat artei sale.

Dumnezeu să îl ierte!”

În rolul Firs din Livada de vișini, realizată de Alexandru Lustig

Profesorul Adrian Titieni declara azi că a fost luat prin surprindere de vestea morții lui Ion Besoiu, subliniind că acesta va rămâne în istoria teatrului și filmului românesc. "Am jucat alături de domnia sa și în teatru, și în film, și am fost pur și simplu impresionat și copleșit de această personalitate pe care teatrul și filmul românesc au avut-o. Nu pot să spun decât că îmi pare nespus de rău. Va rămâne în istoria teatrului și filmului românesc. Cert este că a trăit mulți ani în umbră. L-am pierdut acum, a trecut Rubiconul, dar atâta vreme cât încă era în viață nimeni nu i-a bătut la poarta bunăvoinței să întrețină focul viu al acestei personalități. Cred că un asemenea tip de comportament profesional ar trebui să fie contaminant, ca ușor-ușor să se configureze și să se reconfigureze niște personalități de o asemenea anvergură. (...) De ani buni de zile, domnul Besoiu era undeva discret, în locuința domniei sale".

Actorul Ion Dichiseanu: "M-a surprins vestea asta. Este adevărat că noi nu prea am comunicat în ultima vreme, era bolnav și nu am fost așa cum am fost cu Papaiani, Dumnezeu să-l ierte. Cu Papaiani am jucat în ultimul spectacol, Amadeus, iar cu Besoiu nu a fost așa în ultimii ani. Ne-am întâlnit la diverse ocazii. El masca, brava într-un fel, dar simțeam că duce cu el o boală. Ultimul film în care am jucat cu Besoiu a fost Toate pânzele sus. Am avut o relație superbă cu el, ne înțelegeam foarte bine. Din păcate, rămânem din ce în ce mai puțini. Am mai rămas eu, Piersic, Găitan. Am mai rămas doar câțiva".

Regizorul Mircea Cornișteanu: "Suntem șocați toți care am auzit vestea asta. S-a prăpădit, din păcate, unul dintre ultimii mari actori ai generației lui, un om de o calitate, de un umor și de o deschidere intelectuală cum puțini o mai au, un ardelean care s-a adaptat foarte bine la condițiile Bucureștiului și ale celor de prin zona asta, neuitând nicio clipă de unde vine. Sigur că nimeni nu-i de neînlocuit, dar un fel de a trăi în teatru, de a înțelege oamenii din jurul tău și de a-i ajuta așa cum a avut Gimi Besoiu cu greu cred că vor mai apărea în curând”.

Actrița Dana Dogaru: "Era un om care a făcut foarte mult bine. Deși i s-a dus vestea că a fost comunist, a fost directorul de teatru care a adus, țin minte, odată, 10 tineri fără buletin de București, ceea ce era aproape imposibil atunci. Astăzi, toți acei tineri sunt actori consacrați. Era o altă lume, de care acum ne amintim și parcă ne e din ce în ce mai greu să înțelegem cum ne-am degradat în halul ăsta. Dumnezeu să-l odihnească și să-l ierte, dacă a greșit".

Actorul a descoperit credința

Regizorul Nicolae Mărgineanu: "Prima dată când am colaborat eram operator la Brigada Diverse, cu domnul regizor Mircea Drăgan. Besoiu era atunci în plină formă, era încă tânăr. Era un bărbat foarte frumos și foarte prietenos. Era iubit de toată echipa de filmare. Ne făcea plăcere de fiecare dată când îl vedeam".

Emil Boroghină: „Teatrul românesc este în doliu după atâtea mari pierderi din ultima perioadă, începând cu Mircea Albulescu, maestrul Radu Beligan, Marin Moraru, mai dispare un mit al teatrului românesc, domnul Ion Besoiu. L-am văzut în multe spectacole. Ultimul a fost Mobilă și durere pe scena Teatrului Nottara din București. Între Teatrul Național din Craiova și Teatrul din Sibiu exista o strânsă colaborare și erau schimburi de spectacole — ei veneau la Craiova, noi mergeam la Sibiu. De atunci îl ştiu pe nenea Gimi Besoiu”

Dorina Lazăr, directorul Teatrului Odeon din Capitală: "Am avut întotdeauna o mare tandrețe pentru el, în primul rând pentru că e ardelean de-al meu, el e de la Sibiu, eu sunt de la Hunedoara, după aceea pentru că a fost un actor atât de bun și atât de inimos și dedicat teatrului. Eu îl cunosc de când eram elevă de liceu. Ultimul film pe care noi l-am făcut împreună a fost București non-stop al lui Dan Chișu. Am jucat împreună și în Lumini și umbre și am avut diverse alte colaborări. Pe mine m-a impresionat foarte mult când l-am văzut la televiziune în Livada de vișini jucându-l pe Firs, pentru că trebuie să ai un mare curaj și să fii dedicat ca să te mai încumeți să mai apari într-un spectacol. Și bine a făcut că a fost. Rămâne așa, ca un abur amintirea lui Firs și amintirea lui Gimi Besoiu".

Trupul neînsufleţit va fi depus joi 19 ianuarie la orele 16.00 la Capela Cimitirului Bellu Ortodox. Vineri 20 ianuarie de la orele 15.00, cei care l-au cunoscut şi apreciat îşi pot lua rămas bun de la Maestrul Ion Besoiu de la Teatrul „L.S.Bulandra”, foaierul Sălii Liviu Ciulei (Bd. Schitu Măgureanu nr.1) începând cu orele 15.00, unde va fi depus până sâmbătă 21 ianuarie la orele 12.00. Slujba de înmormantare va avea loc sâmbătă 21 ianuarie la ora 13.00 la Cimitirul Bellu Ortodox.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!”

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News