Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Raed Arafat: Avem un proiect prin care urmărim înfiinţarea a 100 noi unităţi de pompieri
Raed Arafat: Avem un proiect prin care urmărim înfiinţarea a 100 noi unităţi de pompieri
Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) au în vederea înfiinţarea a 100 de noi subunităţi de pompieri, în special în mediul rural, a anunţat, miercuri, la Botoşani, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat.
Raed Arafat a arătat că pentru constituirea noilor subunităţi din subordinea IGSU ar putea fi atrasă o finanţare europeană. 'Deschiderea unor noi unităţi de pompieri este în vizorul Ministerului de Interne şi al Inspectoratului General (IGSU n.r.) şi al Departamentului (DSU - n.r.) şi avem un proiect pe care sperăm să reuşim să îl implementăm prin fonduri europene prin care vedem înfiinţarea a 100 de noi unităţi de pompieri, mai ales în zonele rurale. De ce? Pentru că acolo avem întârziere la reacţie şi atunci micşorarea timpului de reacţie va fi prin două aspecte: unu - modernizarea parcului auto al pompierilor, care ar trebui să se finalizeze spre sfârşitul anului viitor şi asta înseamnă maşini mai moderne care merg cu viteză mai mare decât maşinile actuale, învechite, pe care le avem, cele de nouă tone mai ales, care merg cu 30 kilometri la oră, şi doi - mai multe subunităţi şi micşorarea distanţei pentru intervenţii şi atunci într-adevăr vom reuşi să reducem timpul şi asta va conta şi pe partea medicală şi pe partea de stingere a incendiilor', a spus Raed Arafat, conform Agerpres.
Potrivit acestuia, Ministerul Afacerilor Interne, prin IGSU, a început achiziţia a 476 de autospeciale de pompieri, dintre care 200 cu capacitatea de 10.000 de litri de apă şi 276 cu capacitatea de 4.000 de litri de apă. Primele autospeciale, din categoria celor de 10.000 de litri, au început deja să ajungă în România, iar primele maşini din cele cu capacitatea de 4.000 de litri vor fi livrate până la sfârşitul anului, a mai precizat şeful DSU.
Citește și - Pe caniculă se recomandă consumul de apă. Există, însă, şi riscuri. Ce este hiponatremia
Specialiştii recomandă hidratarea pe timp de caniculă, însă există şi riscuri atunci când bem prea multă apă. Specialiştii recomandă hidratarea pe timp de caniculă, însă există şi riscuri atunci când bem prea multă apă.
Ministerul Sănătății din Franța, țară care se confruntă cu un val de căldură, avertiza recent pe Twitter: "Consumul excesiv de apă poate fi o sursă de hiponatremie”.
Ce este, însă, hiponatremia
Hiponatremia este o tulburare ce apare ca urmare a unui consum prea mare de apă. Este o anomalie biologică, care se definește printr-o scădere a concentrației de sodiu (sare) din sânge. Așa cum îi spune și numele, vorbim de hiponatremie atunci când natremia (nivelul de sodiu în sânge) are o valoare mai mică de 135 mmol/l, scrie Digi24.
Simptomele hiponatremiei sunt o oboseală anormală, greață, vărsături sau apariția unor edeme (umflături). Cele mai grave manifestări ale hiponatremiei pot fi tulburările de conștiență, confuzia mentală, convulsii și chiar comă.
Suprahidratarea poate duce, așadar, la complicații grave, pentru că sângele, „diluat” din cauza consumului excesiv de apă, își pierde concentrația de sare, ceea ce perturbă procesul de hidratare a celulelor din corp. Celulele, îmbibate cu apă, determină umflarea organelor, iar acest lucru duce la letargie, semne de disfuncție cerebrală și dureri de cap.
La persoanele cele mai vulnerabile, hiponatremia poate fi chiar fatală.
Cum se tratează
Hiponatremia care se manifestă prin simptome uşoare sau moderate poate fi tratată cu medicamente şi prin mici ajustări în regimul alimentar, respectiv restricţionarea cantităţii de lichide (cel mult 1 litru/zi şi doar apă minerală îmbogăţită cu sodiu) şi consumul de alimente bogate în sodiu (scoici, murături, sfeclă roşie, ţelină, morcovi, spanac, sos de soia, brânză cottage sau ricotta, măsline verzi), scrie csid.ro. Vezi știrea inițială aici!
Citește și - Arafat: Avem 978 de medici de urgenţă în România iar nevoia reală poate chiar depăşeşte 2.000
Sistemul medical de urgenţă din România dispune, în prezent, de 978 de medici specializaţi în medicina de urgenţă, în timp ce nevoile reale ale acestuia ar fi de peste 2.000 de astfel de medici, a declarat, miercuri, la Botoşani, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat.
Potrivit acestuia, programul de lucru al cadrelor medicale cu studii superioare din unităţile de primiri urgenţe (UPU) este supraîncărcat din cauza deficitului de personal, care determină personalul actual să efectueze un număr foarte mare de ore suplimentare.
'Dacă am avea destul de mulţi medici în UPU, nu s-ar mai plânge nimeni că UPU este o unitate grea, pentru că atunci ar face doar programul lor de lucru, poate o gardă sau două în plus şi gata. Lipsa de medici face ca cei care există să facă ore suplimentare, sau gărzi, cum spunem noi, în plus. Soluţia ca să ai o UPU atractivă este să ai destul personal şi acest lucru consider că este un aspect la care trebuie să ţinem. Trebuie să înţelegem că unităţile de urgenţe sunt locul în care trebuie să lucreze medicii care termină cu rezidenţiat medicina de urgenţă, în faza asta trebuie să îi concentrăm acolo, şi încă mai avem nevoie mare. Acum avem 978 şi nevoia reală poate chiar depăşeşte 2.000 de medici. Încă este nevoie de generaţii, Şi mai e un aspect: generaţiile care s-au angajat acum 20 - 30 de ani deja ajung la pensie. Noi acum nu trebuie nu doar să suplimentăm, ci să înlocuim pe cei care ies la pensie', a afirmat Arafat.
Şeful DSU a efectuat, miercuri, o vizită la UPU a Spitalului Judeţean de Urgenţă 'Mavromati' Botoşani, care a fost modernizată şi extinsă în baza unui proiect cofinanţat din fonduri europene în valoare de 12,5 milioane de lei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
