Răceala prelungită, dificil de diagnosticat, este noua formă de boală respiratorie cronică, arată un studiu.

În ultimii ani ne-am confruntat cu COVID-19, în urma căruia cel puțin 10% dintre persoanele infectate au prezentat simptome și la 4 săptămâni după îmbolnăvire, situație numită de specialiștii epidemiologi ca ”long COVID” sau COVID lung.

De altfel, peste 200 de simptome au fost studiate, iar cele mai frecvente au fost oboseală, lipsa de aer și dificultăți cognitive, cum ar fi probleme de memorie sau ”ceață cerebrală”.

Afecțiunea poate fi debilitantă - multe persoane sunt nevoite să își reducă orele de lucru sau nu pot lucra în întregime.

Dar este posibil ca COVID să nu fie singura care provoacă simptome de lungă durată, arată un studiu nou.

Ce spune studiul

Studiul arată că toate simptomele luate în considerare au fost mai frecvente la persoanele cu COVID anterioară decât la persoanele fără infecții, indiferent dacă au raportat sau nu COVID de lungă durată.

Dar această constatare nu a fost unică pentru COVID. Aproape toate simptomele analizate au fost, de asemenea, mai frecvente la persoanele cu infecții respiratorii non-COVID decât la cele fără infecții.

”Este important de menționat că nu avem dovezi că simptomele răcelii lungi au aceeași severitate sau durată ca și cele ale COVID lung.

De fapt, am observat unele diferențe importante în ceea ce privește simptomele raportate în cele două grupuri, cei care se recuperează după COVID fiind mai predispuși la amețeli sau stări de amețeală și probleme cu gustul și mirosul.

Aceste constatări pun în lumină nu numai impactul COVID de lungă durată asupra vieții oamenilor, ci și asupra altor infecții respiratorii.

Lipsa de conștientizare sau chiar lipsa unui termen comun, cum ar fi răceală lungă sau gripă lungă, împiedică atât raportarea, cât și diagnosticarea acestor afecțiuni. Iar persoanele care raportează răceala prelungită pot avea totuși dificultăți în a obține un diagnostic, din cauza gamei largi de simptome și a lipsei de teste de diagnosticare”, a afirmat Giulia Vivaldi, de la Queen Mary University of London, notează Science Alert.

Potrivit lui Vivaldi, studiile efectuate pe supraviețuitorii a două epidemii anterioare de coronavirus - pandemia de sindrom respirator acut sever (Sars) și epidemia de sindrom respirator din Orientul Mijlociu (Mers) - au constatat efecte pe termen lung asupra funcției pulmonare, a calității vieții și a sănătății mintale.

Mai mult decât atât, unele persoane spitalizate cu gripă A au avut probleme respiratorii și psihologice la cel puțin doi ani după ce au fost externate din spital.

Citește și: Anxietatea și depresia, afecțiuni care s-au accelerat în ultimii ani. Dr. Valentin Veron Toma: Care sunt factorii care determină, de fapt, îmbolnăvirea / video

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News