Am fi tentaţi să credem că apa de ploaie este la fel ca apa de la robinet sau chiar mai sănătoasă. Nu puţine sunt poveştile bunicilor care ne spuneau că "pe vremuri de secetă" oamenii foloseau inclusiv apă de ploaie sau zăpadă. Dar cât este de sigur, de fapt, să consumi acest tip de apă? 

Apa de ploaie poate fi colectată în mai mult scopuri, cum ar fi: pentru amenajări, piscine, spălătorii auto, băi și dușuri. Sună tentant și util pentru mediul înconjurător, dar cât este de sigur să consumi acest tip de apă? Poți să folosești apă de ploaie în locul apei îmbuteliate sau în locul celei de la robinet? 

Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA sugerează că este bine să eviți să folosești apa de ploaie la gătit, la băut sau la spălatul pe dinți. CDC relatează că apa de ploaie nu este pură și, probabil, va transporta bacterii, paraziți și substanțe chimice. În plus, deoarece apa de ploaie este colectată de pe acoperiș, aceasta poate intra în contact cu multe substanțe nedorite, cum ar fi: fecale de păsări, murdărie, praf și germeni. 

Apa de ploaie colectată este acidă, cu un pH de aproximativ 5,0 - 5,5, însă poate fi și mai acidă dacă locuiești într-o zonă poluată. În comparație cu apa din surse curate, cercetările sugerează că apa de ploaie nu este semnificativ mai hidratantă sau mai benefică pentru sănătate. Din aceste motive, este mai sigur să eviți să bei apă de ploaie, iar CDC sugerează să bei apă filtrată, de la robinet sau apă îmbuteliată, din surse sigure. Dacă ai un sistem imunitar slăbit, trebuie să fii deosebit de atent cu privire la sursa de apă pe care o consumi! Pentru a reduce riscul de a te îmbolnăvi, este bine să folosești apa de ploaie doar la  udatul florilor sau la spălarea obiectelor pe care nu le utilizezi când gătești sau când mănânci.

Ce se întâmplă dacă mănânci zăpadă

Un experiment al cercetătorilor de la Universitatea Transilvania a intrat în atenția presei internaționale, după ce a relevat ce se întâmplă dacă mănănci zăpadă. Oamenii de știință avertizează că omătul mai vechi de jumătate de zi nu este bun de mâncat deoarece conține zeci de bacterii.

Publicația americană The Washington Post a publicat un articol în care prezintă concluziile experimentului realizat de cercetătorii români. Oamenii de știință au conchis că zăpada mai veche de jumătate de zi nu este bună de mâncat. Coordonatorul studiului, Istvan Mathe, a declarat, pentru Associated Press, că oamenii care mânăncă zăpadă mai veche de două zile se expun unor mari riscuri. Cercetătorii au strâns zăpadă dintr-un parc și dintr-o intersecție din Miercurea Ciuc în lunile ianuarie și februarie. Omătul a fost pus apoi în containere sterile pentru a fi analizat. În cadrul experimentului, oamenii de știință au vrut să afle cum se dezvoltă bacteriile și mucegaiul în zăpadă. Experimentul a fost realizat la temperaturi cuprinse între minus 1,1 grade Celsius și minus 17,4 grade Celsius. După doar o zi, pe mostrele de zăpadă erau prezente cinci bacterii pe milimetru.

Când apa fiartă devine dăunătoare

Într-adevăr, pentru ca apa să sufere măcar o oarecare purificare din straturile sedimentare care s-au adunat de-a lungul anilor în interiorul conductelor de apă, autoritățile locale folosesc clorul. Într-adevăr, nu toată are ocazia să meargă să colecteze apă limpede de cristal din fântână. De aceea mulţi recurg la... ceaining. O fierb.

Ce face fierberea apei?

În momentul fierberii, toți microbii, bacteriile și microparticulele dăunătoare nesigure sunt distruse. Dar te înșeli dacă îţi imaginezi că fierbând apa de mai multe ori vei ucide mai multe bacterii patogene. Toate mor în momentul fierberii primare. Izotopii de hidrogen conținuți în apă, cu încălzire maximă, se depun pe fund, ceea ce atrage după sine o creștere a densității lichidului și a greutății acestuia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News