În 1940, România a dat dovadă de lașitate.  Armatei i s-a dat ordin să evacueze Basarabia fără să tragă un foc de armă, acceptând ultimatumul sovietic. Într-o situaţie similară, Finlanda a decis să lupte, iar decizia, chiar dacă a pierdut, i-a oferit o altă soartă.

Propaganda naționalistă, în special după 1989, a folosit lozincile de mai sus. Scopul principal era demonizarea monarhiei, prin Carol II, care a acceptat ultimatumul sovietic. Prin invocarea mareșalului Mannerheim, aceeași propagandă îl ataca și pe Regele Mihai, care nu i-ar fi permis  mareșalului Antonescu să încheie o pace mai avantajoasă cu URSS.

Care este adevărul istoric? Avea România alternativă? Se afla, în 1940, în situația Finlandei? Poziția din 1939 a permis Finlandei să își păstreze teritoriul? Faptul că a scăpat de comunizare se datorează mareșalului Mannerheim?

Finlanda nu și-a putut păstra teritoriul

În primul rând,  trebuie spus că Finlanda a pierdut teritoriile pe care încerca să le apere în 1939. Situația țării, la începutul conflictului fino-sovietic era, însă, total diferită de situația României, în 1940. Spre deosebire de mareșalul Antonescu, care declară război nu doar Rusiei, ci și Angliei și Statelor Unite, mareșalul Mannerheim refuză să urmeze orbește Germania (nu trece frontiera, în Rusia, nu acceptă să comande trupe germane, în Finlanda, ceea ce l-ar fi pus în relație de subordonare față de Hitler, nu participă la asediul Leningradului).

După război, chiar dacă nu este ocupată de URSS, țara nordică se aliniază la politica externă a marelui vecin, strategie numită finlandizare.

România nu avea alternativă

Cât despre afirmația că România ar fi trebuit să procedeze ca Finlanda, în 1940, istoricii au o poziție tranșantă. Istoricul Alin Ciupală, conferențiar la Universitatea București a scris, pentru DCNews, următoarele concluzii:

” O astfel de afirmatie contine inexactitati, neadevaruri si interpretari teziste. De ce?

1. Romania nu avea o alianta politica si militara care sa-i garanteze securitatea si integritatea teritoriala. Ultimatumul sovietic din iunie 1940 prin care se cerea Romaniei cedarea Basarabiei venea pe fondul intelegerii dintre Hitler si Stalin, urmat de Dictatul de la Viena care lua Romaniei o parte a Transilvaniei si Cadrilaterul. Pe plan international, Romania era izolata si lipsita de sprijin. Alianta romano-germana s-a realizat in octombrie 1940 si a fost parafata de Hitler si Antonescu, dupa abdicarea regelui Carol al II-lea in septembrie. Finlanda a fost sprijinita de Liga Natiunilor care a exclus din cadrul ei URSS in decembrie 1939 datorita agresiunii impotriva Finlandei.
2. In 1940 armata romana nu era pregatita, mai ales din punct de vedere logistic (armament, munitii, echipamente) pentru a face fata unei ofensive de anvergura a trupelor sovietice. Sprijinul militar si logistic german s-a concretizat cu incepere din luna octombrie, in conditiile in care Germania nazista dorea asigurarea in beneficiul propriu a resurselor petroliere si agrare ale Romaniei.

3. Relieful impadurit avantaja Finlanda, in timp ce Romania ar fi trebuit sa faca fata unei ofensive masive de tancuri pe teren deschis. Desi din punct de vedere tehnic armata sovietica era net superioara, finlandezii au reusit sa impuna tactica de lupta si in cele din urma sa obtina avantajul.

Ofensiva sovietica impotriva Finlandei s-a produs in plina iarna, ceea a ce a asigurat mobilitatea trupelor finlandeze, echipate si instruite sa faca fata unei ofensive de infanterie pe zapada. In martie 1940, pentru a evita prelungirea unui conflict pe care nu-l putuse castiga si care ii crease o imagine internationala dezastruoasa, URSS a semnat pacea.

4. Finlanda a pierdut, in urma pacii cu URSS, un teritoriu in suprafata de peste 35.000 km patrati, aproape 10% din teritoriul national.

5. Finlanda pierdea teritorii dar castiga din punct de vedere politic. Romania a pierdut in iunie 1940 si teritorii, si politic”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News