Un proiect cultural de recuperare a memoriei colective prin documentarea unor clădiri sau zone demolate - Muzeul Simu, Biserica Enei, Cartierul Uranus, Calea Moşilor, Mănăstirea Văcăreşti - a fost lansat marţi la Casa de Târgoveţ şi are ca scop promovarea patrimoniului arhitectural bucureştean trecut şi actual.

"Cred că e foarte important şi e în raport cu misiunea institutului nostru de prezervare a patrimoniului, patrimoniu care nu înseamnă doar partea fizică, construit, el întotdeauna este suport al unei istorii imateriale. Deci, din punctul de vedere al acestei misiuni, ceea ce se petrece aici este cum nu se poate mai relevant pentru patrimoniul nostru cultural şi pentru istoria recentă a României", a afirmat managerul Institutului Naţional al Patrimoniului, arh. Ştefan Bâlici.

El a menţionat că "abordarea pe care o are acest proiect, de reconstituire virtuală, digitală, (...) e nouă în România".

"Nu înseamnă că nu s-au mai făcut tatonări pe calea aceasta şi care foloseşte tehnologia şi capacităţile tehnologiei celei mai avansate pentru a ne putea pune în contact cât mai expresiv şi dinamic cu patrimoniul, prin reconstituirea virtuală. Ori această direcţie de acţiune ne interesează şi pe noi, Institutul Patrimoniului, avem în derulare nişte proiecte în domeniul acesta al explorării digitale a patrimoniului şi al conservării digitale. Menţionez doar Pixels for Heritage, un proiect în care suntem parteneri cu Muzeul Judeţean din Zalău şi care constă în digitizarea unor monumente istorice aflate în pragul colapsului, în risc major de a dispărea definitiv, şi pe care încercăm să le conservăm în forma asta digitală, evident neexcluzând şi încercările de a le conserva şi fizic, dar acolo lucrurile sunt mai dificile", a mai spus Ştefan Bâlici.

Claudia Popescu, muzeograful Centrului Expoziţional Documentar al Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu (CED UAUIM), coordonatorul proiectului cultural "Recrearea în realitate virtuală a Muzeului Simu şi rememorarea altor victime ale demolărilor realizate în Bucureşti în perioada comunistă" a explicat că proiectul, care a început în luna mai, vizează realizarea unei aplicaţii de realitate virtuală dedicată instituţiei amintite.

Reconstrucţia Muzeului Simu are ca scop reconstituirea cât mai fidelă a unuia din cele mai importante muzee de artă ale Bucureştiului din perioada interbelică. Exteriorul clădirii, precum şi Sala 1, vor fi modelate cu mare acurateţe, iar sălile 2-5 vor fi modelate la un grad mai mic de detaliere.

Potrivit iniţiatorilor, de la începerea proiectului, pe 2 mai, s-a realizat scanarea tridimensională şi fotogrametrierea a 30 de exponate din colecţiile CED UAUIM, ale Muzeului Municipiului Bucureşti şi ale Muzeului Naţional de Artă - Muzeul Colecţiilor de Artă, precum şi reconstituirea exteriorului clădirii, iar modelele au fost încărcate pe platforma Sketchfab.

Proiectul dedicat Muzeului Simu ar putea fi terminat în circa un an, a precizat pentru AGERPRES Claudia Popescu.

Prin realizarea acestui proiect, realizat de UAIUM, prin CED, în parteneriat cu Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România şi finanţat din Fondul Timbrul Arhitecturii, se urmăreşte nu doar reconstituirea unei clădiri reper a vechiului Bucureşti, ci şi funcţionalitatea acesteia, prin inserarea unor obiecte din Muzeul Simu şi prin reconstituirea experienţei de vizitare. Totodată, iniţiatorii au ca scop conştientizarea impactului demolărilor, care afectează identitatea locuitorilor, atractivitatea turistică şi potenţialul creativ al oraşului, precum şi aprecierea şi valorificarea patrimoniului rămas.

Rezultatele proiectului vor fi disponibile pe: contul de Sketchfab al CED UAUIM Centrul Expozitional Documentar UAUIM (@muzeulscoliidearhitectura); pe site-ul CED UAUIM Proiectul Reconstrucţia în mediu virtual a Muzeului Simu; pe pagina de FB https://www.facebook.com/CentrulExpozitionalDocumentarUAUIM şi instagram https://www.instagram.com/muzeulscoliidearhitectura/ ale CED UAUIM.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News