Programul național de depistare al cancerului colorectal. Care sunt centre desemnate în care investigația se face gratuit / video

Invitatul emisiunii „Academia de Sănătate", împreună cu acad. prof. dr. Irinel Popescu, au vorbit despre centrele unde se pot efectua investigațiile preventive și despre rezultatele obținute.

„Sunt centre desemnate în care investigația se face gratuit?”, a întrebat Dr. Irinel Popescu. 

„Da, dacă pacientul nu este inclus în proiectul pilot de screening de cancer colorectal, atunci el își cumpăra testul FIT, merge către medicul de familie și cere să fie trimis către unul din centre, depinde de unde este domiciliul pacientului. Poate fi la Craiova, la București la Institutul Clinic Fundeni, la Spitalul Militar Central, poate fi la Constanța la Spitalul Județean. Deocamdată acestea sunt centrele acreditate, sau centrele în care a fost efectuată cu succes educația medicilor colonoscopiști.”, a spus Dr. Cristian Gheorghe.

„Spuneați că din cei 50.000 de pacienți la care s-a efectuat screeningul, Testul FIT, ați efectuat circa 1000 de colonoscopii. Considerați că acești 1000 de pacienți cu test pozitiv care a fost urmat de colonoscopie, ar fi putut fi identificați factori de risc auxiliari, cum ar fi istoricul familial?”, a întrebat Dr. Irinel Popescu. 

„Este o întrebare foarte importantă și este una din particularitățile proiectului din România pentru că am avut în vedere acest lucru de la început, și în afara pacienților care au numai vârsta ca factor de risc, am inclus pacienții simptomatici, cei cu hemoragii, cu tulburări de tranzit sau cu anemie care au depășit, au trecut peste testul FIT, au intrat pacienții simptomatici și cei cu factor de risc familial, e vorba de cancere ereditare, sindrom Linch, pacienți cu antecedente familiale de cancer colorectal sau pacienți cu polipi.

Asta este particularitatea proiectului românesc, este o particularitate pe care am discutat-o în forumurile internaționale și a fost foarte bine primită pentru că nu are rost ca un pacient care este simptomatic și în cadrul unui proiect să-și mai facă testul FIT. Merge direct la colonoscopie, tot în centrele de screeening pentru că el face parte dintr-o grupă cu risc crescut.”, a spus Dr. Cristian Gheorghe.

„Din pacienții care au ajuns la intervenție chirurgicală sau endoscopică, cum evaluați rezultatele, ar fi de așteptat să nu avem recidive, să nu avem metastaze, ca intervenția să fie curativă? În acești patru ani, se confirmă acest adevăr?”, a întrebat Dr. Irinel Popescu. 

„Face parte din educația medicilor colonoscopiști de a rezeca eficient și definitiv leziunile pentru a preveni recidivele. Aici este rolul anatomopatologului care colaborează, și care trebuie să fie unul specializat în patologie digestivă, pentru că ne va spune foarte clar dacă rezecția este completă, dacă este țesut restant, dacă polipul a fost rezecat în limite oncologice, dacă are un adenocarcinom asociat. Sunt câteva detalii tehnice, sunt cei 1.5-2 mm la polip care trebuie avuți în vedere pentru ca rezecția să fie completă. Colonoscopistul trebuie să știe ce să facă după o asemenea rezecție.”, a spus Dr. Cristian Gheorghe.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News