Data publicării: 18.06.2022 19:51

Profil de ţăran român. Enache: Moromete n-are de-a face cu ţăranul din alte opere. Are orizont moral şi lume interioară. E inedit, complex, poate susţine un roman de analiză psihologică

Foto: captură video, Cinepub

Criticul literar Daniel Cristea-Enache şi scriitorul Flaviu George Predescu fac profilul ţăranului român, pe fondul psihologic al personajului Ilie Moromete.

Daniel Cristea-Enache, om de litere şi critic literar, a vorbit în ediţia de azi a emisiunii "De Ce Citim" despre personajul Ilie Moromete ca reprezentant unic şi complex al ţărănimii din România. Pus în antiteză cu "ţăranul lui Rebreanu" - Ion, Moromete pare să fie profilul omului care trăieşte intens pe interior, îşi ascultă gândurile şi îşi dă voie să-şi înţeleagă propria voce. Se ştie deja că Ilie Moromete depăşeşte limitele tipologiei şi este un personaj care se dezvoltă treptat şi care îşi dezvăluie o complexitate de trăsături ce fac din el un personaj rotund.

Preda a demonstrat: ţăranul român e mai complex decât se crede

De remarcat că, spre deosebire de Ion, personajul lui Rebreanu, dornic să obţină pământul care să îi aducă demnitate socială şi umană, personajul lui Moromete trebuie doar să îşi păstreze pământul, deoarece acesta îi dă independenţă şi libertate de gândire, dar îi asigură şi produsele ce vor hrăni membrii familiei sau îi vor acoperi cheltuielile. În această idee, spre deosebire de alţi ţărani din sat, Moromete nu îşi vinde pământul şi speră că păstrarea acestuia îi va ţine unită familia. "Ilie Moromete este un tip inedit în această tipologie prozastică, epică, romanescă din literatura română. Creând un asemenea personaj care-l are ca prototip pe Tudor Călăraşu, tatăl real al lui Marin Preda, autorul a vrut să facă un fel de polemică cu o anumită reprezentare asupra ţăranului român. Felul în care îl construieşte Preda pe Ilie Moromete distonează puternic cu această reprezentare anterioară. Ilie Moromete nu seamănă cu ţăranul român din operele altor autori. O ţintă a polemicii lui, prin acest personaj, a fost viziunea lui Rebreanu asupra ţăranului român din Ion, în care personajul central este un ins cu anumite calităţi dar care are o obsesie din aceasta pentru pământ şi o energie aproape demonică în a face tot ceea ve este permis şi nepermis pentru a pune mâna pe pământ. Devine o brută acest Ion al Glanetaşului. Un ins posesiv, achizitiv, fără niciun fel de orizont moral, fără niciun fel de lume interioară, totul este sacrificat pentru această posesie. Ei bine, construindu-l pe Moromete la antepodul lui Ion, Preda dovedeşte nu numai că el poate să dea viaţă unui personaj inedit, dar şi că ţăranul român generic nu este numai într-un anumit fel. Demonstrează că ţăranul român este mai complex decât se credea până la el" a explicat Cristea-Enache.

În Moromeţii II, Ilie "apune". Devine un personaj "aproape jalnic"

"Ilie Moromete este un personaj atât de complex încât scapă oricărei definiţi, atât de complex încât poate susţine un roman de analiză psihologică. Un roman modern, nu doar un roman de tip frescă în care personajele sunt văzute din afară. El are un univers interior care poate susţine această arhitectură epică a romanului modern. E de remarcat cum naratorul ştie să ne introducă în lumea lăuntrică a lui Moromete, aflăm ce gândeşte el, ce-şi aminteşte, ce-şi spune fără a exprima verbal şi sonor. Este un personaj privilegiat pentru că Preda nu face acelaşi lucru şi cu alte personaje din Siliştea-Gumeşti. El, Ilie, este personajul tutelar şi central, un rol pe care şi-l va pierde în Moromeţii II şi-n alte romane în care apare la altă vârstă, dar care este un personaj printre altele, nu mai este zeul acestui univers romanesc aşa cum se întâmplă în Moromeţii I. Ajunge, la un moment dat, să fie bătrân, bolnav, târât pe uliţele satului, un personaj aproape jalnic care nu mai are nimic din măreţia protagonistului de altădată" este aprecierea criticului literar Daniel Cristea-Enache. Cert este că Ilie Moromete va rămâne peste timp simbolul unui destin dramatic care aduce cu el apusul lumii tradiţionale pe care s-a întemeiat utopic o nouă lume, ce a înţeles că trebuie să se impună prin distrugerea unei civilizaţii străvechi şi a unei înţelepciuni milenare.

Emisiunea integrală aici: