Mariana Badea, profesoară de limba și literatura română, este de părere că se forțează limitele inculturii după ce mai mulți autori au fost scoși din programa școlară, dat fiind faptul că examenul de bacalaureat se oprește la clasa a unsprezecea.

„SE FORȚEAZĂ LIMITELE INCULTURII! MOTTO: Prostia și incultura nu au avut niciodată mai mult de lucru! Pentru disciplina limba și literatura română, în ultimii 2 ani, BACALAUREATUL se oprește la clasa a XI-a, fiind scoși în afara Programei următorii autori: TITU MAIORESCU, EUGEN LOVINESCU, NICHITA STĂNESCU, MARIN PREDA, MARIN SORESCU, care s-ar fi studiat în clasa a XII-a.

Mă întreb ce fac elevii la orele de limba și literatura română în ultimul an de liceu?! Ce se studiază în 9-10 luni de școală, în cele 3-5 ore/ săptămână de română (în funcție de profilul liceului)?!

Sigur, profesorii pot preda acești scriitori, dar dacă elevii știu că autorii foști canonici nu sunt în Programa de bacalaureat nu vor manifesta niciun interes față de scrierile lor, cu atât mai mult cu cât se pregătesc intens pentru admiterea la facultate. Așadar, absolvenții de liceu nu vor afla niciodată nici cine au fost și nici ce au scris acești autori, fiecare unic în genialitatea sa, care au creat literatura română. Am citit în unele teze la bacalaureat formulări jenante, ca „poeta Nichita Stănescu”, pentru că numele li se părea feminin. Acum, cel puțin, nu se mai scriu astfel de blasfemii, pentru că nu se mai studiază opera poetului NICHITA STĂNESCU, care a locuit în trupul său „cu chirie”:

„Spune Nu doar acela

care-l știe pe Da.

Însă el, care știe totul,

la Nu și la Da are foile rupte.”(„Elegia întâia”)

MARIN SORESCU, stând „cu capul în mâini în mijlocul sufletului”, recomandă ECHERUL, devenit și un instrument literar, cu care poți „citi” superficial chiar viața:

“Îl aşezi frumos

Pe prima pagină,

Şi nu citeşti decât ce scapă

În afara liniilor lui

De lemn.”

TITU MAIORESCU, căruia îi datorăm cel puțin existența marilor clasici în literatura română, a fundamentat „teoria formelor fără fond”, susținând ideea că nu trebuie împrumutate din Occident forme care nu se potrivesc mentalității noastre: „mai bine nu facem o școală deloc, decât să facem o școală rea.”

EUGEN LOVINESCU, istoric literar, romancier, dramaturg, nuvelist și unul dintre cei mai de seamă critici literari de după Titu Maiorescu, este autorul teoriei Sincronismului și a Mutației valorilor estetice privind „europenizarea literaturii române”.

Cu MARIN PREDA, unul dintre prozatorii români geniali, „timpul n-a mai avut răbdare”, fiind eliminat dintr-o programă formală și pernicioasă. Romanul „Cel mai iubit dintre pământeni” se încheie cu un adevăr incontestabil: „Dacă dragoste nu e, nimic nu e.”, a scris profesoara Mariana Badea pe Facebook.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News