„Apariția DICȚIONARULUI ORTOGRAFIC, ORTOEPIC și MORFOLOGIC al LIMBII ROMÂNE la finele anului 2021 a impus o nouă ediție - „REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ” - a „GRAMATICII ACTUALIZATE”, care cuprinde acum și noutățile lingvistice - gramaticale și semantice - normate în DOOM-3:

*S-au redus destul de mult dubletele lexicale (mănăstire, percheziție, tăntălău, tăieței, muschetar, găluști, analoagă) și accentuale, (antic, butelie, caracter, profesor, trafic, regizor, satiră etc.), rămânând O SINGURA VARIANTA CORECTA.

*Scrierea cu literă mare la toate componentele unor substantive proprii compuse: Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial (în DOOM-2 „al” era scris cu litere mici).

*S-a oficializat prin normă lingvistică folosirea abrevierii „prof/profi” (fără punct sau apostrof) pentru sensul „profesor”, așadar, elevii nu vor mai fi considerați nepoliticoși atunci când vor vorbi cu sau despre „prof/ profi”, ci se va considera o adresare familiară.

******Am introdus în EDIȚIA REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ a GRAMATICII ACTUALIZATE termeni folosiți în DOOM-3, cum ar fi:

*AUGMENT (la verbele cu sau fără augment);

*DIGRAFE/ TRIGRAFE (în succesiuni de mai multe litere-consoane la despărțirea în silabe);*Grupul „MUTA CUM LIQUIDA” (despărțirea în silabe a substantivelor masculine și a adjectivelor masculine antepuse).

*XENISME – „cuvinte și expresii străine neadaptate la particularitățile limbii române” - a spus Mariana Badea.

Despre prima ediție a cărții, am discutat cu Mariana Badea pentru a înțelege mai bine contextul schimbării care vizează atât elevii, cât și profesorii.

Anca Murgoci: În ciuda faptului că gramatica limbii române s-a schimbat foarte mult, în presă nu s-a discutat aproape deloc despre acest subiect. Dumneavoastră veniți cu această carte unică pe piață - „GRAMATICA ACTUALIZATĂ PENTRU ELEVI”. Vreau să vă rog să ne explicați de ce este această carte atât de importantă, de altfel fiind și prima carte prin care cineva se preocupă să ne explice schimbările de care se vor lovi elevii. 

Mariana Badea: Nu s-a discutat (aproape) deloc în presă, pentru că nu a interesat pe nimeni, perioada online estompând cu desăvârșire apariția noilor programe și, bineînțeles, a noilor gramatici academice. Eu știu profesori care încă nu au auzit de aceste schimbări. Cartea „GRAMATICA ACTUALIZATĂ PENTRU ELEVI” este importantă pentru că manualele au ignorat aproape total sau nu sunt explicate suficient, iar la examenele naționale se formulează cerințe cu acestea. Copiii nu înțeleg toate cerințele, necunoscând termenii, de aceea notele de anul acesta la proba de limba română au fost mai mici ca niciodată. Nu este normal ca notele la română să fie mai mici decât cele de la matematică. 

Anca Murgoci: Cartea aceasta este de ajutor și profesorilor, nu doar elevilor? 

Mariana Badea: Eu nu-mi permit să mă adresez colegilor profesori, pentru că fac parte din aceeași tagmă. în plus, „Gramatica limbii române pentru gimnaziu”, coordonator Gabriela Pană Dindelegan, este mult mai potrivită pentru a fi studiată de profesori, pentru că și eu am „învățat” câteva luni după gramaticile academice, așa cum am menționat  pe coperta IV a cărții. Eu am scris gramatica, așa cum sunt toate cărțile mele, având în fața ochilor copiii, într-o exprimare adecvată înțelegerii la nivelul lor.

Anca Murgoci: Clitice anticipate și clitice reluate; calitatea de centru și calitatea de adjunct a claselor lexico-gramaticale, realizări ale părților de propoziție și posibilități combinatorii ale părților de vorbire, substantivele masive și arhigenul, cele cinci conjugări ale verbului, modul prezumtiv, desființarea diatezelor reflexivă și pasivă,  verbele interent reflexive, relația ternară a numelui predicativ, complementul prepozițional sunt câteva dintre noile terminologii și noțiuni. Sunt multe noțiuni despre care nu am auzit. Vă rugăm să ne explicați ce este conjugarea a cincea a verbului, de exemplu.

Mariana Badea: Da, conjugarea a V-a nu este cel mai greu lucru: din conjugarea a IV-a făceau parte verbele terminate în „i” și „î” (a sui; a coborî), care s-au despărțit, iar verbele terminate în „î” au „plecat” la conjugarea a V-a (a coborî).

Anca Murgoci: Să facem un exercițiu simplu. Imaginați-vă că aveți în față un elev de clasa a cincea căruia trebuie să-i explicați cea mai grea schimbare.

Mariana Badea: La clasa a V-a nu sunt multe noutăți. Între acestea, sunt cliticele pronominale, „fostele” forme neaccentuate ale pronumelor, aceleași care îl încurcau și pe Nică a lui Ștefan a Petrei când era elev la „fabrica de popi” și pe care trebuia să le memoreze: „Nebun era el să-și piardă viața din pricina lui mi-ți-i, ni-vi-li, me-te-îl-o, ne-ve-i-le, ca Davidică? Eu, ca și Mirăuță, nu mă prea osteneam...” (Ion Creangă, „Amintiri din copilărie”).

Așadar, cliticele pot fi „clitice anticipate” dacă se află în fața complementului și „clitice reluate” dacă se află după acesta. Nu este greu, dar este ceva nou.

Atenție! Cartea este adresată și persoanelor care vor să dea admitere la Facultatea de Drept, Academia de Poliție, Facultatea de Litere, Facultatea de Jurnalism, Facultatea de Științele Comunicării, SNSPA.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News