Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Prof. Dr. Șerban Berteșteanu, mărturie de la Spitalul Pantelimon: Unele anesteziste, care azi sunt scuipate la TV, plângeau în hohote
Foto: Pixabay
Prof. Dr. Șerban Gabriel Berteșteanu a subliniat o întâmplare petrecută la Spitalul Pantelimon, într-un caz de viață și de moarte, unde erau implicați anesteziști.
Medicul Șerban Berteșteanu, medic la Spitalul Elias din București, a relatat, pe o rețea socială, o întâmplare petrecută la Spitalul Pantelimon, într-un situație de viață și de moarte, în care erau implicați anesteziști, cu referire la subiectul care ține capul agendei publice, respectiv morțile suspecte de la Secția ATI, de la Spitalul Sfântu Pantelimon. Astăzi, Tribunalul București a decis arestul preventiv pentru doctorițele de la Spitalul Sfântul Pantelimon. Vezi detalii aici!
Relatarea medicului Șerban Berteșteanu
"Tămăduitorul fără de arginți
Acum 27 ani terminam facultatea și primeam repartiție în stagiatura la Spitalul Pantelimon. I-am spus bunicii mele, tot absolventă de UMF Carol Davila, că am prins loc pentru stagiatura la Spitalul Pantelimon București. Replica ei a fost:
Ești norocos! Și eu tot acolo am făcut stagiatura. Sigur era altă locație, deși cam în aceeași zona. Și da am fost norocos. Am întâlnit oameni iubitori de meserie, iubitori de colegi, iubitori de oameni. Totți își făceau meseria cu dragoste. Erau o familie. Eram într-o gardă în UPU și a venit un pacient cu picioarele secționale de tren. Toti am sărit să ajutăm. Era 3 noaptea și ceva ne-a trezit instant .
Eram o echipă. Săream toți să salvam o viață ce se scurgea prin femuralele zdrențuite și să ne ajutăm colegii. Imaginile le am și acum în cap. Plecasem de mult la Colțea, dar mai veneam în gărzi la chirurgie. Țin minte ultima gardă în care am fost. Liniștea din sala de raport unde povesteam cu colegii chirurgi e spartă de un telefon. O lăuză a sărit de pe bloc.
Unele din anestezistele care azi sunt scuipate la TV plângeau în hohote
A început o luptă contra cronometru în sala de operație pentru salvarea tinerei. ANESTEZIȘTII (mult huliții anesteziști din Pante)' se rugau de chirurgi să facă tot ce pot pentru a salva minunea aia de tânără mamă. Inițial, credeam că am reușit și apoi s-a aprins o lumânare. Unele din anestezistele, care azi sunt scuipate la TV, plângeau în hohote. Stau și ma întreb de ce cele care plângeau atunci pentru o viață pierdută sunt puse azi la stâlpul infamiei. Cei care aruncă piatra au încercat măcar să salveze vreo viață, au trăit vreodata bucuria apariției pulsului pe monitor, au încercat vreodată să tragă înapoi un suflet ce se zbate să iasă din corp? Răspuns NU.
Ca să revenim, la subiectul zilei. Acum mulți ani în urma stăteam lângă tatăl meu, care avea un diagnostic crunt, fără speranță. Știam ce urmează. Decesul era inevitabil. A venit un doctor, prieten cu mine. A umblat la injectomat. Motorul numit noradrenalina și a redus turația și ușor, ușor, ritmul sinusal s-a transformat într-o linie.
O lumânare s-a aprins pe noptiera de fier pentru că sufletul meu se stinsese. A doua zi după raportul de gardă, l-am mulțumit colegei mele anesteziste pentru tot ce făcuse pentru tata. În concluzie nu suntem dumnezei să salvăm tot. Și pentru că nu suntem Dumnezei toți își permit să arunce cu piatra, să scuipe, să înjure. Mulțumim. Sunt alături de voi prieteni buni, doctori minunați din Pante! Putere să aveți Pompilian Florina, Bogdan Socea și toți cei ce luptați zilnic la Pantelimon pentru Viață!", a scris medicul Ștefan Berteșteanu, pe o rețea socială.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
