Patriarhia Română a proclamat în mod oficial anul 2014 ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în cuprinsul Bisericii noastre. În acest an se împlinesc 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Domnitor al Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu şi a celor patru fii ai săi Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi a sfetnicului Ianache, care au fost canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română în august 1992 şi sunt prăznuiţi în ziua de 16 August.

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, moaștele martirului Constantin Brâncoveanu vor fi aduse  de la Biserica „Sfântul Gheorghe"-Nou din Bucureşti.

Cu această ocazie, va fi resfinţită şi biserica Parohiei Potlogi, recent restaurată, ctitorie a Sfântului Voievod Martir. Delegaţia va fi condusă de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi din ea va face parte şi părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe"-Vechi din Capitală.

Citește și: Eveniment special dedicat celui mai tulburător sacrificiu din istoria românilor

În seara zilei de 9 iunie, Sfintele moaşte vor fi aduse înapoi la Parohia Sfântul Gheorghe – Nou.

Cu acest prilej, parohii din județ au fost nevoiți să trimită mii de enoriași pentru a participa la procesiunea de la Potlogi, fapt ce a determibat ca în unele bisericii slujba de luni să nu mai aibă loc. 

Potlogi, ctitorie a lui Costantin Brâncoveanu

Anul Brâncoveanu este sărbătorit şi la Complexul Cutural de la Potlogi, acolo unde se află Palatul şi Biserica Domnească, ctitorii brâncoveneşti de mare valoare artistică. Comuna dâmboviţeană Potlogi a intrat în istorie după anul 1679, când peste „Potlogii", moşia vechiului postelnic Dima şi a jupânesei Dragna, a devenit proprietar Constantin Brâncoveanu, mare spătar.

Palatul de la Potlogi este singurul palat brâncovenesc autentic, chintesenţa arhitecturii brâncoveneşti .Palatul a fost ridicat de Brâncoveanu în anul 1698, pentru fiul său cel întâi născut şi moştenitor, Constantin, urmând să fie folosit ca loc de popas pe drumul dintre cele două curţi, de la Bucureşti şi Târgovişte. 
Biserica, prima ctitorie ecleziastică de curte a lui Constantin Brâncoveanu

Aici, Constantin Brâncoveanu a făcut şi prima sa ctitorire – Biserica „Sfântul Dumitru", care se păstrează şi astăzi şi căreia localnicii îi spun „Biserica Mare". Lăcaşul de cult din prezent nu mai seamănă foarte mult cu cel al lui Brâncoveanu pentru că în 1904, în vremea regelui Carol I, s-au făcut lucrări de refacere şi s-a modificat arhitectura, cum ar fi adăugarea unei noi turle pentru mai multă lumină. Cea mai mare distrugere a fost însă acoperirea vechii picturi bisericeşti bizantine cu una nouă, considerată modernă la vremea aceea.În prezent, biserica a fost refăcută aproape în totalitate

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News