Citește în articol mai multe despre turismul din Europa de Sud.

Roma, Barcelona și Atena s-au săturat de turiști, scrie POLITICO.

În timp ce pandemia de Covid-19 a oferit un răgaz binevenit pentru mulți localnici de la hoardele de călători, turiștii problematici îi enervează din nou.

Atât de mult, încât localnicii și activiștii au ieșit pe străzi în diferite orașe din Spania, Italia, Portugalia și Grecia, unii înarmați cu pistoale cu apă și stickere care le transmit vizitatorilor turbulenți să plece acasă.

Protestatarii spun că turismul excesiv duce la creșterea prețurilor locuințelor, accelerează gentrificarea și face ca rezervele de apă, deja epuizate, să fie mai rare. În centre urbane afectate de secetă, precum Barcelona, turiștii consumă mult mai multă apă decât locuitorii obișnuiți. În seceta Siciliei, mai multe orașe au început să refuze turiștii din cauza lipsei apei.

Guvernele, la rândul lor, sunt mai puțin înclinate să pună în aplicare măsuri durabile. Pentru multe țări din UE, în special cele din sudul Europei, turismul este un pilon-cheie al economiei: 11,3% pentru Croația și între 6 și 8% pentru Portugalia, Grecia, Spania și Italia, potrivit unei analize Allianz.

După ce pandemia a oprit practic turismul timp de doi ani, oamenii dornici să călătorească s-au lansat în așa-numitul „turism răzbunător” - recâștigând călătoriile pe care le-au ratat.

În parte datorită turismului, Spania, Portugalia și Grecia - mult timp codașe în rândul marilor economii europene - au înregistrat performanțe superioare celor din restul UE în 2023. În timp ce PIB-ul blocului comunitar a crescut cu 0,5%, economiile Portugaliei, Greciei și Spaniei au înregistrat toate rate de peste 2%.

„Ceea ce vedem în mass-media este ceea ce am început să vedem chiar înainte de pandemie”, a declarat pentru POLITICO Sandra Carvão, director de informații de piață, politici și competitivitate la agenția pentru turism a Națiunilor Unite.

„Deja atunci am văzut o mișcare și proteste împotriva turismului în destinații, și le vedem revenind”, a spus ea.

Protest în Palma de Mallorca

Spre sfârșitul lunii iulie, aproximativ 20000 de activiști anti-turism s-au adunat în Palma de Mallorca, cerând schimbarea unui model turistic despre care spun că dăunează Insulelor Baleare, ale căror trei insule principale sunt Mallorca, Menorca și Ibiza.

În 2023, numărul total de turiști pe insule a crescut la 14,4 milioane - un număr copleșitor pentru insulele care au o populație totală pe tot parcursul anului de aproximativ 1,2 milioane de locuitori.

În Barcelona, activiștii au stropit vizitatorii străini cu pistoale cu apă în cadrul unui protest de mai mică amploare. Ministrul Turismului din Spania a condamnat acțiunea, afirmând că aceștia nu reprezintă cultura ospitalității din țară. Pe străzile și în spațiile publice din Spania au apărut stickere și graffiti cu referire la „guiris”, un termen colocvial ușor depreciativ pentru turiștii care au probleme în a respecta legile și cultura locală.

Proteste similare împotriva turismului au avut loc în această vară în orașe din Spania, inclusiv în Madrid, Malaga, Granada și Alicante. În afara Spaniei, zone turistice precum Portugalia, Italia și Grecia s-au confruntat cu proteste de diferite niveluri.

Orașele au luptat împotriva turismului excesiv prin amenzi, taxe și interdicții - cu diferite grade de succes.

Unele au implementat reguli mai mici pentru a descuraja turiștii: nu se permit selfie-uri în zone ale orașului italian Portofino, nu se poate sta pe treptele Spaniei în Roma, nu se pot folosi nave de croazieră mari în Dubrovnik din Croația sau Santorini din Grecia și nu se pot purta papuci în Cinque Terre.

În Veneția, autoritățile au introdus o taxă de intrare simbolică de 5 euro pentru a limita numărul de turiști. Cu toate acestea, măsura s-a întors împotriva sa, provocând în schimb noi proteste din partea localnicilor, care susțin că orașul a fost transformat într-un parc tematic.

Măsuri mai drastice

Unii pariază mai mult: Primarul Barcelonei a anunțat în iunie că orașul va interzice închirierea de apartamente pe termen scurt pentru turiști până în 2028, în încercarea de a evita cea mai gravă criză de locuințe din Europa. În ultimul deceniu, Insulele Canare, alături de orașele Berlin și Lisabona, au aprobat măsuri similare.

Potrivit Sandrei Carvão, o strategie turistică de succes trebuie să se concentreze pe echilibrul dintre impactul economic, social și de mediu și trebuie să ia în considerare nivelul cererii, precum și capacitatea de suport a destinației (în ceea ce privește dimensiunea orașului, infrastructura sau resursele).

Sandra Carvão a citat Amsterdamul ca exemplu de oraș aflat pe o cale bună de a controla turismul.

Orașul, care și-a câștigat reputația de capitală europeană a petrecerilor, a interzis fumatul de marijuana în cartierul său roșu și a lansat o campanie de „stai departe” care vizează tinerii britanici turbulenți care vizitează orașul doar pentru a petrece. Cel mai recent, Amsterdamul a anunțat o interdicție privind construcția de noi hoteluri.

Spre deosebire de alte destinații care iau măsuri drastice împotriva turistilor, unele au ales o abordare mai deschisă: Copenhaga oferă recompense pentru a încuraja comportamentul turiștilor care respectă clima. Cei care merg cu bicicleta, folosesc mijloacele de transport în comun sau colectează gunoiul în oraș pot câștiga orice, de la o ceașcă de cafea gratuită până la o intrare gratuită la un muzeu.

„Strategia trebuie să fie un compus din trei aspecte. Aveți nevoie de date privind circulația, de guvernanță, de ascultarea activă a locuitorilor, iar al treilea aspect este o combinație de politici diferite”, a declarat Carvão.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News