Intenția guvernului a fost, inițial, să ia 5 procente din abonamentele la cablu, pe care să le ofere televiziunilor de știri. Ulterior, a fost dată o ordonanță care alocă 15 milioane sprijin de stat în audio-vizual. Dincolo de acest ajutor punctual, trebuie analizat principiul care stă la baza intervenției statului în domeniu.
Occidentul a susținut financiar începuturile democratice din România. Asociații, fundații și sindicate din lumea liberă au finanțat asociații, fundații sau ziare din țara noastră, în anii 90 și la începutul secolului XXI. Presa a fost văzută drept un instrument prin care se asigură democrația, dar și educația. Ca și în alte domenii, statele au decis că unele structuri non-guvernamentale pot realiza, mai eficient, servicii publice. Așa că le finanțează direct, cum se întâmplă cu unele asociații sau fundații, sau le acordă înlesniri (pentru presă, de exemplu, unele țări transportă gratuit ziarele pe calea ferată, altele nu percep TVA, în cazul mass media).
Internetul se revoltă împotriva televiziunii. Confruntare de proporții
Revoluția tehnologică face ca presa să treacă printr-o perioadă similară revoluției sociale din anii 90. Dacă democrația, informarea și educarea cetățenilor sunt necesare, existența mass-media este necesară. Iar dacă obiectivele menționate mai sus au prioritate în fața divertismentului, sprijinirea presei ” cu specific de informare, educare și cultural de interes public” este justificată. La fel, ideea ca firmele de cablu tv, să le aloce o parte din venituri.
În acest caz, de ce să nu dea și furnizorii de internet 5% din valoarea abonamentelor către site-uri? Presa scrisă își mai poate negocia tarifele cu distribuitorii de ziare sau reviste, site-urile nu au cum să negocieze cu distribuitorii de internet.
Cum se elimină suspiciunea de control politic
Un mecanism de distribuire a fondului colectat de la cabliști/furnizori de internet, ar putea să elimine suspiciunea de control politic a presei.
Instituțiile media care solicită finanțare de la Fond (Audio-vizual sau Internet) se obligă să respecte un set de norme , cum ar fi cele după care funcționează CNA (nu discutăm cât sunt de bune sau dacă ar trebui revizuite, ci doar ca principiu).
Veniturile se împart în funcție de contribuția la audiența totală, măsurată oficial. În cazul în care nu se respectă normele, se propun sancțiuni, de către un organism de control, care se validează/invalidează de către instanță.
Cum ar trebui să fie alcătuit și cum să funcționeze vechiul CNA, dar și noul Consiliu, pentru internet, este altă discuție. Oricum, dacă aceste dezbateri se amână, actualul CNA rămâne fără obiect. Mai repede decât ne imaginăm, televiziunile se vor muta cu totul pe internet, iar site-urile își vor face televiziune.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- De ce militarii și oamenii cu handicap nu au primit „pensia” înainte de Paște 2024. Unde s-a produs confuzia
- Motivul pentru care o tânără a refuzat să mai plătească la casele self-pay din supermarket / video
- Adio, mașini în București? Ce spune Nicușor Dan
- BANCUL ZILEI: Rețeta ciorbei de burtă
- Ieșirea din scenă a lui Klaus Iohannis: pas cu pas, spre scenariul lansat în DCNews în decembrie 2023
- Riscurile la care ne expunem când facem cumpărături de pe Shein și Temu
- "Femeile din România și cele din Italia sunt foarte diferite”. Designerul Giulia Rossignoli dă cărțile pe față: E total invers
- Cum să treci corect pe „sub masă” - Sfântul Epitaf, în Vinerea Mare. Preotul Nicolae Crângașu: Așa se face
- Copiii din București merg degeaba în Herăstrău. Nicușor Dan: Când se va rezolva problema cu locurile de joacă
- Lui Mihai Mărgineanu nu i-a venit să creadă ce a văzut în Vama Veche / foto în articol