Tabletă
Desktop
Data publicării:
Primul economist-șef al BCE se așteaptă la o STAGFLAȚIE în toată UE. Adrian Vasilescu, BNR: Nu scăpăm nici noi. Inflație mare, depresie economică, șomaj
foto ilustrativ pixabay/ Stagflația, anticipată de la vârful BCE. Nici România nu va scăpa
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a vorbit despre riscurile de stagflație, invocate de primul economist-șef al BCE.
Inflația ar urma să atingă nivelul maxim în luna iunie 2022, de când ar urma să intre pe un trend descendent până la finalul anului, arată prognoza Băncii Naționale a României. Asta, dacă nu se adeverește scenariul BCE!
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat, la Antena 3, în emisiunea moderată de către jurnalistul Adrian Ursu, că ”până la sfârșitul acestui an, până în decembrie, BNR a prevăzut o scădere a inflației până la 9% (n.r. pentru luna martie 2022, INS a anunțat o inflație de 10,2%) și cu asta s-ar încheia 2022, iar pentru 2023 avem deja un puls în jos și să ne îndreptăm către ținta de inflație a Băncii Naționale, care este mai mare decât a Băncii Centrale Europeană. BCE are 2%, noi avem 2,5%. Ideea este îndreptarea către această țintă de 2,5% și avem șanse dacă nu se adeverește prognoza făcută, într-un demers critic, de către primul economist șef al BCE, care vede, la sfârșitul acestui an, o stagflație în toată Uniunea Europeană, în primul rând în zona euro. Dacă este stagflație în zona euro, nu scăpăm nici noi. Ar însemna nu numai inflație mare, dar și o stagnare economică, dacă nu chiar o depresie economică, și șomaj mare. Dacă nu va fi stagflație, avem toate șansele să ne ducem, până la sfârșitul anului cu inflația la 9% și, începând din 2023, să coborâm către ținta de 2,5%”.
Stagflația ar fi o consecință a războiului Rusia - Ucraina, fiind o combinație între stagnare și inflație. Cu alte cuvinte, vor crește prețurile - și mai mult- dar nu va crește și economia. Stagflația poate apărea, conform teoriilor care există pe piață, atunci când este înregistrat un șoc de aprovizionare (ca-n `73, când prețul petrolului a crescut cu 70%) sau când guvernele au implementat politici dăunătoare printr-o creștere excesivă a circulației banilor.
Analizele economice existente pe piață susțin că există o multitudine de semne care arată riscul unei stagflații, printre acestea numărându-se: scumpirea materiilor prime, problemele în lanțurile de aprovizionare, războiul din Ucraina, deficite mari, deficit de forță de muncă sau cantitatea de bani introdusă în economie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
