Corpul neînsufleţit al primarului oraşului ucrainean Krivoi Rog, din regiunea Dnepropetrovsk, a fost descoperit duminică cu o rană de glonţ, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski şi poliţia naţională, conform AFP.

Trupul lui Konstantin Pavlov, 48 de ani, a fost găsit pe veranda casei sale, a adăugat preşedintele ucrainean pe Telegram, subliniind că anchetatorii investighează scena crimei, transmite Agerpres.

Responsabili ai poliţiei urmează să-i prezinte elemente preliminare ale anchetei luni, a precizat el.

Krivoi Rog, un important centru industrial situat în sud-estul Ucrainei, este oraşul natal al lui Zelenski.

"Potrivit primelor informaţii, corpul unui bărbat cu o rană provocată de glonţ a fost descoperit la intrarea în locuinţa sa", a comunicat la rândul său poliţia.

Preşedintele Zelenski a promis să supervizeze personal ancheta.

România deține acțiuni la combinatul din Krivoi Rog pe care acum încearcă să le vândă. 

Statul român a scos la vânzare prin licitaţie participaţia sa la combinatul Krivoi Rog din Ucraina, întrucât plăteşte pe an un milion de euro pentru pază şi conservare, anunța, în luna iuliea, printr-un comunicat Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT).

Astfel, MEAT propune valorificarea participaţiei prin licitaţie, iar, în cazul în care în procedura de licitaţie a fost admisă o sigură ofertă, licitaţia poate fi urmată de negociere, pentru maximizarea veniturilor. Pentru organizarea acestui demers vor fi contractate servicii de consultanţă, inclusiv servicii de consultanţă juridică, cheltuielile fiind suportate din bugetul MEAT. Sumele încasate din valorificarea participaţiei se fac venit la bugetul de stat.

Necesitatea promovării acestui proiect de act normativ decurge din faptul că statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999, aproximativ un milion de euro către trei firme impuse printr-o lege specială pentru pază şi conservare. Partea română a identificat ca soluţie optimă de valorificare a cotei sale de participaţie de la CIM Krivoi Rog vânzarea acesteia la licitaţie.

Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

Când a fost construit combinatul

Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală privind colaborarea în acest scop, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin, între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.

Ulterior, Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România (în baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986).

Urmare a transformărilor politice şi sociale din ţările participante, după preluarea administraţiei Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.

În baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 şi a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994, volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând circa 27% din valoarea întregului proiect.

România a investit, până în prezent, circa 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aproximativ 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News