Data publicării:
Primarul Aradului: Refuz să semnez majorarea salariilor, e o perioadă în care trebuie să fim mai chibzuiţi
Călin Bibarț, primarul municipiului Arad a anunţat, miercuri, că nu va aplica nicio mărire de salarii pentru el şi viceprimari, afirmând că 'este o perioadă în care trebuie să fim mai chibzuiţi cu banul public'.
Primarul a spus că în loc de suplimentarea bugetului de salarii, ca să poată opera orice majorare, a preferat să ia 5.000.000 de lei de la capitolul salarii, printr-o rectificare bugetară, pentru a da aceşti bani Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad.
'După cum aţi văzut, am luat de la salarii, nu am mărit. (...) Refuz să semnez majorarea salariilor pentru mine şi pentru colegii viceprimari. Este o perioadă în care trebuie să fim mai chibzuiţi cu banul public şi nu cred că este cazul să facem astfel de cheltuieli suplimentare', a afirmat edilul. El a precizat pentru Agerpres că deocamdată nu ia în calcul majorarea salariilor conducerii Primăriei în 2023.
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de aprobare a OUG 115/2022, aprobând un amendament care prevede creşterea salariilor pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene şi a personalului din aparatul de lucru al primăriilor.
VEZI ȘI: Salariile primarilor trebuie crescute. Dacă vrem PNRR - editorial de Val Vâlcu
Când instinctul rupe rațiunea pe genunchi, cum se întâmplă în era Facebook, are sens să vii cu argumente în discuția despre salariile primarilor? De fapt, ale funcționarilor din administrația publică, în general...
Salariile nu trebuie să fie mărite, aici pot fi de acord cu populiștii, veniturile însă ar trebui crescute cât de mult. Cu o condiție: bugetul ”companiei” să rămână la fel. Cu alte cuvinte, primiți salarii mai mari, dacă aveți mai puțini oameni în schemă. Marele avantaj nu ar fi doar creșterea directă a productivității, ci și ușurarea poverii pentru mediul privat și pentru cetățeni, care trebuie să mute munții de hârtie, pe banii și timpul lor, ca să justifice dimensiunea aparatului birocratic. Ca să nu mai vorbim de numărul primăriilor și al județelor în sine, că ne întoarcem la reforma administrativă, pe care nu o vrea cu adevărat nimeni.
În privat, de la contabilitate la arhitectură sau industrie, automatizarea a redus de zeci de ori numărul angajaților ce realizează o unitate de produs. Paradoxal, la stat tot crește numărul funcționarilor, de când a fost inventat PC-ul.
Iar dacă ne referim la venituri, aici putem chiar măsura productivitatea funcționarului, dacă ar fi plătit în funcție de proiectele realizate, de fondurile europene atrase, de performanță, în general.
Ca să rămânem la metafora banilor, avem două fețe ale monedei. Pe de o parte, veniturile ar trebui legate de digitalizare. Computerul nu cere spor de antenă și de confidențialitate, dar face treaba a zece oameni, deci ai avea de unde crește salariile, fără să crești cheltuielile publice. Pe de alta, armata birocraților va bloca procesul digitalizării cu forța sutelor de mii de inutili din instituțiile publice. În cel mai bun caz se va face digitalizare degeaba, pe sistemul documentele online se depun fizic la funcționarul de la ghișeul doi. Asta ca să nu pierdem banii din PNRR. Toți banii din PNRR, că nu importă în ce domeniu dai greș, taxarea e la comun.
Așa cum a fost aruncat până acum banul, va cădea cap sau pajură? Pierdem sau nu și acest pariu?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News