Prin proiectul de OUG se dorește ca alegerile europarlamentare şi locale 2024 să se desfăşoare în aceeaşi zi, respectiv duminică, 9 iunie 2024.

De asemenea, se propune ca perioada electorală să înceapă pe 12 martie şi să se încheie în termen de 3 zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României. Conform proiectului, la alegerile din 9 iunie, o persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru Parlamentul European, dar şi pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean, de primar ori de preşedinte al Consiliului judeţean, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul de act normativ subliniază faptul că înfiinţarea pentru cele două tipuri de scrutin a Biroului Electoral Central, Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, birourilor electorale de circumscripţie judeţeană, Biroului electoral de circumscripţie a Municipiului Bucureşti, birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală, birourilor electorale de circumscripţie ale sectoarelor Capitalei şi birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară şi din străinătate.

Cu privire la exercitarea votului, proiectul menționează, prntre altele, faptul că, prin derogare de la prevederile articolului 18 alineat (41) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, 'cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală cu mai puţin de 60 de zile înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul'.

De asemenea, proiectul de OUG spune că prelungirea duratei votării în ziua de referinţă până la ora 22,00.

Votanții care la ora 22,00 se vor afla la sediul secţiei de votare, însă şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot au posibilitatea să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23,59.

Cu privire la mandatele aleşilor locali, având în vedere situaţia specială din acest an 2024, pentru a respecta principiul periodicităţii alegerilor locale şi a asigura respectarea termenului de exercitare a mandatelor de 4 ani ale autorităţilor administraţiei publice locale termenul de referinţă de la care va începe procesul de validare a aleşilor locali este 27 septembrie 2024.

'Astfel, constituirea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene se va realiza în 60 de zile, calculate de la data de 27 septembrie 2024. De asemenea, pentru anul 2024 termenul pentru validarea mandatelor de primari, respectiv de preşedinţii ai consiliilor judeţene se calculează de la data de 27 septembrie 2024', potrivit proiectului.

Norma derogatorie de la prevederile articolul 160 alineat (1) litera h) din Codul administrativ va permite unui primar în funcţie sau unui preşedinte de consiliu judeţean să candideze din partea unui alt partid politic decât cel pe lista căruia a candidat, fără să i se oprească mandatul de primar sau mandatul de preşedinte de CJ.

'Totodată, se impune ca această normă derogatorie să fie aplicabilă până la data intrării în exerciţiul mandatului de primar, respectiv de preşedinte al consiliului judeţean, ca urmare a organizării alegerilor din data de 9 iunie 2024. Astfel, în lipsa reglementării, în temeiul actelor normative sus menţionate, în situaţia în care un primar acceptă candidatura din partea unui alt partid politic faţă de partidul politic pe a cărui listă a fost ales devine aplicabil cazul de încetare de drept a mandatului prevăzut la art. 160 alineat (1) litera h) din Codul administrativ, situaţie în care se poate regăsi şi un preşedinte de consiliu judeţean', se notează în document.

Proiectul de OUG hotărăște faptul că la alegerile din 9 iunie, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va asigura serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date necesare birourilor electorale din ţară, precum şi funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

În cuprinsul proiectului act normativ sunt prevăzute principalele categorii de cheltuieli pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor din data de 9 iunie, precum şi autorităţile responsabile de efectuarea acestora.

Prin urmare, sumele necesare acoperirii cheltuielilor pentru cele două scrutine electorale sunt asigurate din bugetul de stat, prin bugetele Autorităţii Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv şi pentru instituţiile prefectului, Ministerului Afacerilor Externe, Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Naţional de Statistică şi direcţiile teritoriale de statistică, respectiv pentru Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

Pentru buna organizare a alegerilor cheltuielile pentru amenajarea şi dotarea secţiilor de votare din ţară se asigură din bugetele locale ale municipiilor, oraşelor, comunelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti.

Executivul va stabili, prin hotărâre, în termen de cel mult cinci zile de la aducerea la cunoştinţă publică a zilei votării, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Afacerilor Interne:

Calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale; cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor, mecanismul, beneficiarii, precum şi numărul de zile pentru care se acordă indemnizaţiile; măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor.

Potrivirt preambulului proiectului de act normativ, adoptarea OUG are în vedere asigurarea unei reprezentativităţi mai mari a membrilor din România în PE şi consolidarea poziţiei României în UE, prin transmiterea unui semnal clar că vrea să urmeze poziţia pro-UE şi proiectele pentru dezvoltarea Uniunii pentru toate unităţile administrativ-teritoriale, prin faptul că aleşii locali pot motiva cetățenii să meargă la vort într-un număr mai mare şi să-şi exprime opţiunile de vot.

OUG este propusă spre adoptare având în vedere reducerea cheltuielilor şi a perioadei electorale, în contextul în care în România în 2024 se vor desfăşura 4 tipuri de scrutine electorale, însă şi ţinând cont că, la nivelul statelor membre ale UE, alegerile europarlamentare se fac în mod frecvent, la aceeaşi dată cu cele locale, mai spun iniţiatorii Ordonanței.

'Măsurile propuse prin prezentul proiect nu sunt de natură a afecta drepturile electorale, în înţelesul stabilit de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cum ar fi de exemplu Deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 1189/2008, nr. 1248/2008 şi nr. 47/2018, respectiv Codul de bune practici în materie electorală, şi nici nu îngreunează organizarea şi desfăşurarea alegerilor', se arată în document. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News