Directiva a primit aprobarea în luna aprilie din partea Parlamentului European. Adoptarea formală de către Consiliul UE, care reprezintă cele 27 de state membre, marchează etapa finală a procesului legislativ.

Documentul european vizează interzicerea practicilor precum mutilarea genitală feminină, căsătoria forţată, distribuirea neconsimţită a imaginilor intime şi hărţuirea online. Acesta stabileşte sancţiuni cuprinse între un an şi cinci ani de închisoare, în funcţie de gravitatea infracţiunii.

Atunci când victima este un copil sau o parteneră de viaţă sau fostă parteneră de viaţă, atunci pedepsele sunt mai aspre.

De asemenea, directiva facilitează semnalarea violenţelor către autorităţile competente.

"Violenţa la adresa femeilor şi violenţa în familie sunt delicte persistente"

"Violenţa la adresa femeilor şi violenţa în familie sunt delicte persistente. Această lege va garanta, la scara UE, că autorii (faptelor) vor fi sever sancţionaţi şi că victimele vor primi tot sprijinul de care au nevoie", a comentat ministrul justiţiei belgian, Paul Van Tigchelt.

Vreme de mai multe luni, textul a făcut obiectul unor discuții intense, mai ales asupra problemei privind definirea juridică a violului, care diferă în ţările din UE.

Proiectul prevedea în articolul său 5 o definiţie a violului fondată pe absenţa consimţământului. Așa a fost prezentat în martie 2022 de Comisia Europeană. Parlamentul European şi ţări precum Belgia, Grecia, Italia, Luxemburg şi Suedia erau pe aceeaşi linie.

Cu toate acestea, aproximativ zece alte state membre, printre care Franţa, Germania şi Ungaria, au exprimat opoziţia lor faţă de includerea violului în legislaţie, susţinând că Uniunea Europeană nu deţine competenţa necesară în această problemă și că există riscul ca textul să fie respins de instanţele judiciare europene în caz de contestaţie.

Ţările membre vor avea trei ani pentru a transpune directiva în legislaţiile lor naţionale, conform Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News