În România, inflația este de 16%, iar profesorul Mircea Coșea spune că procentul nu se va opri, prea curând, din creștere.

„În ultimele luni, lumea s-a schimbat și se va mai schimba. Inflația nu este pasageră, ci va deveni un modus vivendi (n.r. - „mod de viață”) pentru aproximativ două-trei decenii pentru că vorbim despre incapacitatea resurselor de a acoperi nevoile consumeriste. Această schimbare extraordinară pe care noi o trăim, dar nu o realizăm, cuprinde și Schengen, iar schimbările sunt complicate.

Confucius a zis cândva: schimbarea este ca atunci când ai vrea să prinzi o pisică neagră într-o cameră în întuneric. Dar este greu să găsești o pisică într-o cameră întunecată, mai ales când ea nu se află acolo. Nu știm ce ne așteaptă. Nu avem predictibilitate. Trăim cu psihoza unor vremuri care vin, dar poate nu va fi așa greu. Schimbarea îi va duce pe unii în sus, iar pe alții în jos.

Aderarea României la Schengen va fi o oportunitate mare pentru România pentru că țara noastră va deveni un actor principal în zonă. Deja a devenit, dar poate deveni și mai mult”, a zis profesorul de economie Mircea Coșea la dezbaterea „România, prima linie de apărare împotriva contrabandei cu tutun, după intrarea în Schengen”.

DC News Media Group, trust media din care fac parte DCNews, DCBusiness, DCMedical, ȘtiriDiaspora, DefenseRomânia, Spectacola, Astrosens, DCNewsTV și Radio DCNews, a organizat conferința cu titlul ”Noi responsabilități după intrarea în Schengen. România, prima linie de apărare împotriva contrabandei cu tutun”.

VEZI ȘI ALTE ȘTIRI ECONOMICE:

Comisia Europeană le-a spus luni reprezentanţilor statelor membre că nu este posibil să fie introdus un plafon al preţului gazelor naturale care în acelaşi timp să nu afecteze contractele pe termen lung sau securitatea aprovizionării, au declarat două surse diplomatice pentru Reuters.

După discuţii îndelungate, la summitul de la finele lunii octombrie, şefii de stat şi de guvern din UE au căzut de acord să însărcineze Comisia Europeană să propună "un cadru de referinţă temporar în UE pentru a plafona preţul gazelor naturale utilizate la producţia de electricitate" precum şi un "coridor dinamic temporar de preţ pentru tranzacţiile cu gaze naturale", în ideea de a provoca o scădere a preţurilor.

Însă compromisul convenit între ţări precum Franţa, Spania şi Belgia, care au cerut un plafon de preţ, şi statele membre, în frunte cu Germania, care s-a opus acestei solicitări, a făcut necesară ataşarea a numeroase condiţii suplimentare. Este vorba, în special, de un eventual plafon care să nu afecteze contractele pe termen lung, să nu conducă la o majorare a consumului de gaze sau să îi determine pe producători să îşi reorienteze livrările de gaze în alte direcţii.

„Acum, Comisia a spus că este imposibil să ai un plafon care îndeplineşte toate aceste criterii", a spus un diplomat citat de Reuters, adăugând că ambasadorii statelor membre la Bruxelles vor discuta vineri următorul pas.

Subiectul plafonării preţului gazelor naturale creează de mai multe luni diviziuni în rândul statelor membre UE, într-un moment în care acestea caută modalităţi pentru a răspunde la o gravă criză energetică care provoacă o inflaţie record şi ameninţă să arunce blocul comunitar în recesiune.

Un al doilea diplomat consultat de Reuters a precizat că, în locul plafonării, Comisia a oferit soluţia unui "mecanism voluntar de corectare a pieţei" care nu merge însă suficient de departe pentru acele ţări care solicită un plafon capabil să limiteze creşterile bruşte de preţuri.

Ambii diplomaţi au dezvăluit că cel puţin 15 state membre UE care solicită plafonarea preţului gazelor ameninţă să blocheze celelalte elemente ale acordului energetic convenit de liderii UE la finele lunii octombrie, care include de asemenea achiziţiile comune de gaze şi elaborarea unui nou preţ de referinţă, atâta timp cât Comisia nu vine cu o propunere solidă de plafonare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News