Preţurile producţiei industriale (piaţă internă şi piaţă externă) s-au majorat cu 47,1% în aprilie 2022, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS). 

În luna aprilie 2022, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut cu 1,9% faţă de luna martie 2022. Potrivit sursei citate, la nivelul pieţei interne, indicele preţurilor producţiei industriale a înregistrat o scădere de 3,2% în aprilie, faţă de martie 2022, respectiv o creştere de 60,38% în comparaţie cu luna aprilie a anului trecut.

De asemenea, în ceea ce priveşte piaţa externă, majorările de preţuri au fost de 1,27% (faţă de martie 2022) şi de 24,25% (faţă de aprilie 2021).

Pe marile grupe industriale, în aprilie 2022 faţă de aprilie 2021, cele mai importante creşteri ale preţurilor producţiei industriale au fost consemnate în: industria energetică (+131,35%), industria bunurilor intermediare (+34,27%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+15,94%), industria bunurilor de capital (+12,25%) şi industria bunurilor de uz curent (+14,14%).

Raportat la perioada de referinţă, datele INS relevă faptul că, pe secţiuni de activitate, preţurile au crescut în: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 136,66%; industria extractivă (+147,47%); industria prelucrătoare (+26,67%) şi distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+16,91%). 

Citește și - Inflație record în zona euro. A șaptea lună consecutivă de prețuri în creștere

Preţurile din zona euro au continuat să crească în luna mai, atingând un nivel record pentru a şaptea lună consecutiv.

Inflaţia din Germania (armonizată pentru a fi comparabilă cu cea din alte ţări din UE) a ajuns la 8,7% în luna mai, conform datelor preliminare de luni, depăşind semnificativ aşteptările analiştilor de 8% şi marcând o înclinaţie puternică faţă de 7,8% înregistrată în aprilie, notează CNBC.

Inflaţia franceză a depăşit, de asemenea, aşteptările în luna mai, ajungând la un nivel record de 5,8%, în creştere de la 5,4% în aprilie, în timp ce preţurile de consum armonizate din Spania au urcat cu 8,5% pe an în mai, depăşind aşteptările de 8,1%.

În întreaga zonă euro, creşterea anuală record a preţurilor de consum a fost determinată de creşterea vertiginoasă a costurilor cu energia, care a atins 39,2% (de la 37,5% în aprilie) şi de o creştere de 7,5% a preţurilor la alimente, alcool şi tutun (de la 6,3%).

Cu toate acestea, chiar şi fără preţurile la energie şi alimente, inflaţia a crescut de la 3,5% la 3,8%, a adăugat Eurostat.

Creşterea preţurilor a fost exacerbată în ultimele luni de războiul din Ucraina, în special în ceea ce priveşte costurile alimentelor şi ale energiei, în condiţiile în care exporturile sunt blocate, iar ţările din Occident se străduiesc să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc.

Liderii UE au convenit luni târziu să interzică 90% din ţiţeiul rusesc până la sfârşitul anului, ceea ce a dus la creşterea preţurilor. Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a declarat că această măsură va afecta imediat 75% din importurile de petrol rusesc.

Inflaţia, care rămâne persistent ridicată nu doar în Europa, ci şi în Marea Britanie, SUA şi nu numai, dă bătăi de cap băncilor centrale, care pun în balanţă şi riscul de recesiune.

La începutul acestei luni, preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat că anticipează o majorare a ratei dobânzii la reuniunea băncii centrale din iulie.

"Pe baza perspectivelor actuale, este probabil să fim în măsură să ieşim din ratele negative ale dobânzilor până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru", a scris ea într-o postare pe blog. "Dacă economia zonei euro s-ar supraîncălzi ca urmare a unui şoc pozitiv al cererii, ar avea sens ca ratele de politică monetară să fie majorate secvenţial peste rata neutră". Vezi știrea aici!

Citește și - O delegaţie a FMI va evalua economia românească, în perioada 30 mai - 10 iunie

O echipă a Fondului Monetar Internaţional, condusă de şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, va vizita Bucureştiul, în perioada 30 mai - 10 iunie, pentru analiza anuală a economiei româneşti, cunoscută sub denumirea de Consultare pe Articolul IV, a anunţat reprezentantul regional al FMI pentru Europa Centrală şi de Est, Nadeem Ilahi.

'Echipa FMI va discuta cu autorităţile române despre politicile şi evoluţiile economice. Vor fi organizate întâlniri cu oficiali de la Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a României, alte agenţii guvernamentale, precum şi cu reprezentanţi din sectorul privat şi ONG-uri', informează un comunicat al instituţiei financiare.

'La finalul vizitei, este aşteptat ca misiunea FMI să susţină o conferinţă de presă', se arată în comunicat.

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.  Vezi știrea aici!

Citește și - Indicele ROBOR la 3 luni a urcat marţi la 5,97% pe an

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News