Data actualizării:
Data publicării:

Preşedintele Muntenegrului, atac la Biserica Ortodoxă Sârbă: O structură paramilitară

Autor: Andrei Itu | Categorie: Stiri
WhatsApp
Preşedintele Muntenegrului, atac la Biserica Ortodoxă Sârbă: O structură paramilitară și de criminalitate
Preşedintele Muntenegrului, atac la Biserica Ortodoxă Sârbă: O structură paramilitară și de criminalitate
Preşedintele Muntenegrului, Milo Djukanovic, a criticat aspru Biserica Ortodoxă Sârbă (SPC) spunând că nu este o organizaţie religioasă, ci o structură paramilitară şi de criminalitate, care umbreşte credinţa oamenilor în Dumnezeu. 

"Abuzând de credinţa lor pură, SPC serveşte cele mai întunecate ideologii. Ceea ce face astăzi Kremlinul, prin revizuirea istoriei şi revenirea la epoca Războiul Rece, face şi SPC prin provocarea de crize în Balcani, dând naţionaliştilor sârbi iluzia că vor redobândi Kosovo şi chiar Muntenegru. Rusia doreşte să provoace haos cu ajutorul unor agenţi, aşa cum este şi SPC" - a declarat Djukanovic pentru postul muntenegrean de televiziune Gradska.

Djukanovic, declarații halucinante la adresa Bisericii Ortodoxe Sârbe

Djukanovic a declarat că SPC nu este o organizaţie religioasă, că el respectă sentimentele religioase ale oamenilor, dar a avertizat că "oamenii nu au nevoie de intermediar între ei şi Dumnezeu, mai ales de un intermediar cum este SPC".

"O astfel de organizaţie nu are viitor, deoarece nu este vorba de activitate religioasă, ci de acţiuni paramilitare şi naţionalism" - a declarat Djukanovic, adăugând că este greu de înţeles că partenerii occidentali nu au observat caracterul protestelor religioase din Muntenegru de la începutul anului 2020.

"Cred că este şi în interesul lor ca în Muntenegru să fie stabilitate şi să continue implementarea sistemul european de valori. Cred că în acea perioadă erau preocupaţi de alte probleme, mult mai importante decât Balcanii" - a declarat Djukanovic, adăugând că nu a avut informaţii că atunci s-ar fi pregătit o lovitură militară în preajma alegerilor din 2020.

"Ce s-ar fi întâmplat dacă alegerile erau câştigate de Partidul Democrat al Socialiştilor (al cărui preşedinte este Milo Djukanovic)? Ar fi izbucnit o revoltă militară? Nu, aşa cum nu s-a întâmplat nici în 2016, chiar dacă în spatele încercării de lovitură de stat a fost Rusia şi logistica Serbiei. Cum nimic nu s-a întâmplat nici când am recunoscut Kosovo şi cum nu s-a întâmplat nici în 2015 (când Muntenegru a depus cererea de aderare la NATO n.r.), pentru că la conducerea statului era o structură guvernamentală serioasă, care avea drept sarcină principală protejarea intereselor statului" - a declarat Djukanovic, scrie Rador.

Citește și - Tensiuni tot mai mari în Serbia. Președintele: Occidentul şi Estul se confruntă, iar noi suntem scena conflictului

Serbia este scena unui război prin procură (proxy war) între Est şi Vest, a declarat luni preşedintele sârb Aleksandar Vucic, în timp ce ţara sa încearcă să menţină un echilibru delicat între aspiraţia de a adera la UE şi legăturile cu Rusia şi China, relatează Reuters.

Remarca sa vine la o zi după ce protestatari sârbi împotriva unei parade gay au purtat drapele ale Rusiei şi portrete ale preşedintelui rus Vladimir Putin.

Nu îmi dau seama dacă (protestul) a fost un atac prin procură, pentru că acolo erau mulţi oameni obişnuiţi, dar dacă în Serbia există un conflict prin procură, există unul, nicio îndoială despre asta, între Est şi Vest, a declarat Vucic pentru Reuters.

Deşi a condamnat agresiunea rusă împotriva Ucrainei, Serbia a refuzat să se alăture sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, ţară cu care Belgradul are puternice legături tradiţionale şi faţă de care este dependent pentru aprovizionarea cu gaz natural. Atât Rusia cât şi China sprijină opoziţia Serbiei faţă de independenţa Kosovo, independenţă susţinută în schimb de majoritatea statelor Uniunii Europene, la care Serbia aspiră să adere.

Încercăm să supravieţuim, cu cât mai puţine răni şi zgârieturi posibil, a mai spus Vucic, descris de agenţia Reuters drept un fost naţionalist care mai târziu a îmbrăţişat politicile pro-europene.

Referindu-se la Kosovo, preşedintele sârb consideră că autorităţile de la Pristina nu doresc o discuţie serioasă sau un dialog serios pentru că speră să-şi poată impune planurile de independenţă cu ajutorul Occidentului.

Am încredere că acele ţări care protejează aşa-numita independenţă a Kosovo vor convinge regimul de la Pristina să nu se joace cu un conflict într-o regiune care cu siguranţă este plină de probleme, a atenţionat el.

Preşedintele sârb a apreciat că este nevoie de intensificarea discuţiilor şi a demersurilor diplomatice europene şi americane pentru soluţionarea disputei imediate asupra noilor norme administrative impuse de Pristina cetăţenilor sârbi.

Guvernul kosovar urmăreşte să impună şederi temporare pentru persoanele care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi să le ceară sârbilor din Kosovo să înlocuiască plăcuţele de înmatriculare auto sârbe ale vehiculelor lor cu plăcuţe kosovare.

Aceste măsuri au condus la un nou episod de violenţă în nordul Kosovo în luna iulie, când ele urmau să intre în vigoare, autorităţile kosovare hotărând atunci în urma acelor tensiuni să amâne aplicarea lor pentru 1 septembrie.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel