O publicație germană a scris la finalul săptămânii trecute că "partidul extremist de dreapta AUR provoacă la București, cu idei antisemite, o criză politică". "Guvernul reacționează la întâmplare", preciza SÜDDEUTSCHE ZEITUNG.

Germanii au aflat, vineri, 21 ianuarie, din influenta publicație SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, că "partidul extremist de dreapta AUR provoacă la Bucureşti, cu idei antisemite, o criză politică, iar guvernul reacţionează la întâmplare".

Publicația germană explică faptul că, vineri seara, în prezența unui grup de supraviețuitori ai regimului nazist, adunarea generală ONU din New York a adoptat o rezoluţie comună realizată de Israel şi Germania, care condamnă negarea Holocaustului şi oferă o prezentare a uciderii a milioane de persoane. Prilej a fost a 80-a aniversare a Conferinţei de la Wannsee, unde birocraţii naţional-socialişti au decis exterminarea evreilor şi înfiinţarea unor lagăre ale morţii.

Iranul s-a abținut de la vot, iar ambasadorul Israelului a apreciat decizia drept simbolică, necesară într-o vreme în care „ficţiunea este percepută drept fapt”, iar Holocaustul devine o amintire îndepărtată. „Negarea holocaustului se extinde ca un cancer – şi asta se întâmplă sub ochii noştri, ai tuturor”, a adăugat Gilad Erdan.

Asta se vede nu doar la demonstrațiile săptămânale anti-Covid din Europa. SÜDDEUTSCHE ZEITUNG a atras atenția asupra faptului că, în țara noastră, subiectul negării Holocaustului din partea AUR a dus la o criză politică. Jurnaliștii germani numesc partidul lui George Simion un partid "de extremă dreaptă", care "şi-a dublat rezultatele din sondaje".

AUR se folosește, de la începutul anului, de preconcepții antisemite: Holocaustul ar fi „o problemă neimportantă” ce nu ar avea voie să fie predată în niciun caz în şcoli. De altfel, amintim că AUR a cerut guvernului, în urma unei decizii din toamna trecută, să înceteze cu „experimentele ideologice aplicate copiilor”. Partidul crede că elevii trebuie să învețe literatura română și istoria națională. 

Totuși, AUR s-a apărat spunând că holocaustul nu a fost minimizat. „Suntem creştini, nu putem fi nicidecum antisemiţi” spunea Claudiu Târziu.

Jurnaliștii germani au mai notat, printre altele, și despre "numeroasele evenimente radicale de dreapta și antisemine". S-a vorbit laudativ despre criminali de război și s-a murdărit memoria victimelor Holocaustului. Mai mult, o zvastică ar fi fost măzgălită pe steagul UE din curtea Parlamentului. Și nu puțini susținători AUR au spus că sunt susținători și ai Gărzii de Fier - una dintre cele mai mari mișcări fasciste din acea vreme. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News