Aflat sub presiunea crescândă a aliaţilor săi american şi european, premierul kosovar Albin Kurti a avertizat miercuri că nu va ceda în faţa niciunui fel de 'şantaj' odată cu apropierea termenului limită pentru încheierea unui pact cu Belgradul, relatează France Presse.

De mult timp, relaţiile între Serbia şi fosta sa provincie trec de la o criză la alta, iar puterile occidentale vor să pună capăt ciclului de tensiuni în acest colţ al Europei de Sud-Est, în timp ce Rusia duce un război în Ucraina de aproape un an.

Într-un interviu acordat AFP de la Pristina cu câteva zile înainte de împlinirea a 15 ani de la declararea unilaterală a independenţei Kosovo, la 17 februarie, Albin Kurti a declarat că SUA şi Uniunea Europeană au cerut ca Belgradul şi Pristina să ajungă la un acord până în luna martie. De mai multe luni, emisari europeni şi americani fac naveta între cele două capitale în acest scop, a explicat el.

În centrul tensiunilor între Serbia şi Kosovo se află refuzul Belgradului de a recunoaşte autoproclamata independenţă în 2008 a fostei sale provincii cu o majoritate albaneză, la un deceniu după un război sângeros cu forţele sârbe care s-a încheiat după o campanie de bombardamente efectuată de NATO, condusă de SUA.

Potrivit şefului guvernului kosovar (47 de ani), 'piatra unghiulară' a oricărui pact este recunoaşterea independenţei Kosovo de către Serbia, care, cu sprijinul aliatului său rus, privează Pristina de un loc la ONU.

'Cel mai mare obstacol al nostru este că Belgradul insistă în căutarea unei maşini care să dea timpul înapoi', spune Albin Kurti. Dar 'asta nu este posibil. Kosovo este o ţară independentă şi ar fi mai bine ca Serbia să o recunoască', afirmă el, apreciind că o astfel de decizie ar accelera integrarea europeană a Belgradului.

Ţările occidentale, cu SUA în frunte, cer în special ca micul teritoriu din Balcani cu 1,8 milioane de locuitori să accepte crearea unei asociaţii de municipalităţi în zonele unde trăiesc membri ai minorităţii sârbe, în virtutea unui acord încheiat sub egida Bruxellesului acum un deceniu.

Or, pentru Albin Kurti, aceasta ar echivala cu crearea unei entităţi sârbe paralele instituţiilor kosovare, comparabile cu Republica Srpska din Bosnia-Herţegovina, ţară din Balcani divizată de faliile etnice.

Minoritatea sârbă din Kosovo, aproximativ 120.000 de persoane, refuză orice fel de loialitate faţă de guvernul de la Pristina cu încurajarea Belgradului, în special în nordul teritoriului.

'Nu ne putem lăsa şantajaţi', a declarat Kurti. 'Nu trebuie să ne fie frică. Suntem un popor curajos care cere un tratament corect, egalitate şi recunoaştere reciprocă', susţine el.

'Nu este corect să fie pusă presiune pe cea mai proeuropeană, mai proamericană şi mai democratică ţară din Balcanii occidentali. Belgradul ar trebui să fie cel sub presiune. Serbia nu este o ţară normală.Serbia nu ştie unde sunt frontierele sale', a mai declarat prim-ministrul kosovar.

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic s-a plâns şi el recent că este supus presiunilor occidentale pentru a normaliza relaţiile cu Kosovo.

'Au spus: trebuie să acceptaţi acest plan, în caz contrar va trebui să vă confruntaţi cu o întrerupere a procesului de aderare europeană, cu stoparea şi retragerea investiţiilor, precum şi cu o serie de măsuri economice şi politice care vor face mult rău Republicii Serbia', a declarat el la televiziunea sârbă.

A priori, cei doi lideri par să fie cel mai puţin capabili să se pună de acord, Aleksandar Vucic numindu-l recent pe Albin Kurti 'scursură teroristă'.

'Pot vorbi despre luările de poziţie ale preşedintelui Serbiei, dar nu despre nivelul său de educaţie', a spus în replică Kurti, care a preluat conducerea guvernului de la Pristina în 2021 cu promisiunea de a eradica sistemul de corupţie instituit, potrivit lui, de foştii rebeli separatişti.

Dar, în discuţii private, diplomaţi occidentali îl acuză pe Albin Kurti de lipsă de flexibilitate, notează AFP, potrivit Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News