Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat că aspectele legate de activitatea Poliţiei judiciare, cuprinse în proiectele de modificare la legile Justiţiei, ar urma să fie reglementate suplimentar faţă de cadrul normativ existent printr-o viitoare lege referitoare la funcţionalitatea acestei instituţii.

El a fost întrebat despre anumite critici aduse proiectelor de legi ale Justiţiei, privind Poliţia judiciară, respectiv aspecte legate de procedura de detaşare a acestora în parchete, care ar urma să dispară, potrivit modificărilor propuse şi care ar lipsi astfel Parchetul de mijloacele necesare efectuării unei anchete eficiente. 'În ceea ce priveşte Poliţia judiciară, este un subiect care a făcut obiectul unor îndelungi discuţii între Ministerul Public, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei. În urma acestor discuţii, compromisul de moment la care s-a ajuns a fost ca, pe lângă cadrul normativ existent, să se trimită prin normă la o viitoare lege care va reglementa funcţionalitatea Poliţiei judiciare. Dacă acest text este susceptibil de perfecţionări la Parlament, noi suntem deschişi, cu Ministerul Public, cu Ministerul de Interne, la masa de discuţie a Comisiei parlamentare care va dezbate proiectul, să găsim soluţii mai bune. Nu am închis niciodată uşa dezbaterilor publice', a declarat Cătălin Predoiu, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. Pe de altă parte, el a reamintit că în momentul de faţă este vorba despre proiecte de legi şi nu de legi intrate în vigoare, întrebat şi despre alte critici lansate în spaţiul public, potrivit cărora se încearcă 'transformarea procurorului general în superprocuror, pentru că acesta va putea infirma soluţiile procurorilor'.

'Reamintesc că e vorba de un proiect, nu este vorba despre o lege intrată în vigoare. Parlamentul va avea la rândul său un rol de spus asupra acestor proiecte. În orice caz, eu, de principiu, nu numai în ceea ce priveşte acest subiect, resping categoric abordarea conform căreia în spatele unor soluţii s-ar afla intenţii malefice sau de subminare a puterii parchetelor. De altfel, comentariile pe care le invocaţi dumneavoastră sunt contradictorii, pe de o parte se invocă această intenţie presupusă de a submina capacitatea parchetelor de a-şi desfăşura activitatea, pe de altă parte este invocată 'încărcarea', între ghilimele, a procurorului general cu prea multă putere. (...) Propunerile venite dinspre Consiliul Superior al Magistraturii, inclusiv secţia de procurori, inclusiv dinspre Ministerul Public, de definire a conceptului de procuror ierarhic superior, conduc la soluţiile care se regăsesc în proiect, cu excepţia cazurilor unităţilor specializate la DNA şi DIICOT, acolo procurorul general nu poate infirma decât soluţiile procurorilor şefi, nu a şi a procurorilor de caz. Sunt soluţii pe care noi le-am discutat atât cu Parchetul General, cât şi cu conducerile celor două unităţi specializate', a declarat Predoiu.

El a reiterat că Ministerul Justiţiei rămâne deschis oricăror discuţii constructive pe proiectele de lege ale Justiţiei

'Noi am încercat să găsim un punct de echilibru în orice instituţie pe care am adoptat-o în aceste proiecte, pe care am abordat-o, inclusiv în relaţia Minister Public - procuror general - Secţia de procurori a CSM, am căutat să găsim acest echilibru între atribuţii, alocând procurorului general acele atribuţii care ţin de operaţionalitatea sistemului. Procurorul general este răspunzător de modul în care funcţionează Ministerul Public, prin urmare trebuie să aibă la dispoziţie şi pârghiile necesare în acest scop', a explicat Predoiu. În acelaşi context, ministrul a respins criticile potrivit cărora, prin noile reglementări, procurorii şefi ai parchetelor, curţilor de apel şi preşedinţii curţii de apel vor fi cei care vor controla discreţionar promovările pe post şi astfel se va întări sistemul clientelar.

'Resping categoric această evaluare. Discreţionar presupune absenţa oricăror criterii, ori aceste criterii există în lege. Pe de altă parte, promovarea aceasta în două etape este venită tot ca o propunere din partea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru că stimulează promovarea efectivă în dauna promovării pe loc. Sunt termeni tehnici care sunt cunoscuţi celor de specialitate din sistem. Marea problemă... una dintre ele, în acest moment, în sistem, reclamată chiar de către reprezentanţii sistemului judiciar, este faptul că prea puţini îşi asumă răspunderea managementului, promovarea efectivă, responsabilităţi în conducerea parchetelor şi a instanţelor. Ori noi ceea ce încercăm este să stimulăm această promovare efectivă, repet, păstrând în lege o serie de criterii pe baza cărora se fac. Iar în ceea ce priveşte evaluarea, până la promovarea efectivă, este bazată pe examene serioase. Nici nu se pune problema ca într-o funcţie de conducere să fie numit un judecător sau un procuror care nu a parcurs în prealabil profesional toate etapele, inclusiv examenele la care se face referire', a declarat Predoiu, conform Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News